Pe lângă probiotice și prebiotice, există și psihobiotice. Psihobioticele sunt probiotice care au un efect benefic asupra psihicului prin influența lor asupra florei intestinale.
Ce sunt psihobioticele
Psihobioticele sunt probiotice (adică bacterii intestinale) care pot influența psihicul și ar trebui să ajute în cazul tulburărilor psihice. Prin intermediul axei intestin-creier, aceste microorganisme pot influența starea noastră de spirit și sănătatea mintală. Bacteriile care promit un potențial psihobiotic ridicat sunt în special tulpini din genurile Lactobacillus și Bifidobacterium.
Prebioticele pot susține aceste tulpini bacteriene în activitatea lor și pot preveni inflamațiile care altfel ar putea fi asociate cu stări depresive. Din acest motiv, sinbioticele (combinarea dintre probiotice și prebiotice) sunt deosebit de interesante pentru oamenii de știință. Trebuie menționat că cercetările asupra psihobioticelor sunt încă la început, dar reprezintă un domeniu de cercetare în plină expansiune și extrem de promițător.
Legătura dintre intestin și creier
Microbiomul intestinal nu influențează doar digestia, ci și o serie de alte sisteme ale corpului, fiind într-o interacțiune constantă cu creierul. Microorganismele din intestin joacă un rol important în procesele cerebrale. S-au descoperit legături semnificative între anumite afecțiuni psihice și neurologice și tulburările intestinale. De exemplu, persoanele cu sindrom de colon iritabil au o incidență mai mare a depresiei, cei care suferă de boala Parkinson sunt adesea afectați de constipație, iar persoanele cu tulburări din spectrul autist se confruntă frecvent cu probleme digestive.
Psihobioticele sunt probiotice care au un efect pozitiv asupra psihicului atunci când sunt administrate în cantitatea corectă. Abia în 2012 a fost creat termenul, așadar acest domeniu de cercetare este încă foarte tânăr, dar crește rapid și este considerat extrem de promițător – pe bună dreptate.
Căile prin care sistemele corpului nostru comunică între ele sunt extrem de complexe, motiv pentru care se presupune că și psihobioticele acționează în moduri variate. Pe de o parte ele facilitează sinteza unor neurotransmițători care influențează comportamentul nostru, printre aceștia fiind inclus și serotonina, cunoscută ca „hormonul fericirii”. Pe de altă parte ele pot regla reacția noastră la stres prin prevenirea eliberării excesive a hormonului de stres, cortizol. În plus, psihobioticele pot atenua procesele inflamatorii din corp și pot crește nivelul de glutation, o proteină cunoscută pentru proprietățile sale antioxidante puternice, ajutând astfel la prevenirea inflamațiilor.
O permeabilitate crescută a mucoasei intestinale este adesea asociată cu o activitate inflamatorie crescută în corp. Această permeabilitate poate crește, de exemplu, în situații de stres acut. Se presupune că acest fapt ar putea explica valorile inflamatorii ridicate măsurate la persoanele care suferă de depresie sau tulburări de anxietate.
Interesant este faptul că cel mai mare potențial este atribuit bacteriilor din genurile Lactobacillus și Bifidobacterium, în special speciilor B. breve și B. longum, precum și L. rhamnosus și L. plantarum. Bifidobacteriile par să poată preveni reacțiile inflamatorii și sunt capabile să crească nivelul de triptofan din corp. Acest lucru le face deosebit de interesante în cercetarea psihobioticelor, deoarece simptomele depresive sunt asociate, printre altele, cu un deficit de triptofan – un precursor al neurotransmițătorului serotonină. Probabil acesta este motivul pentru care triptofanul poate avea un efect calmant și poate îmbunătăți starea de spirit.
Rolul psihobioticelor în echilibrul emoțional
Ca toate bacteriile benefice pentru om, micile ajutoare profită atunci când sunt „hrănite” suplimentar cu prebiotice. Prebioticele pot reduce permeabilitatea mucoasei intestinale și, prin aceasta, pot preveni posibile inflamații, care, așa cum s-a menționat anterior, sunt observate printre altele la pacienții cu stări depresive sau anxioase. În contextul psihobioticelor, sunt deosebit de interesante fructooligozaharidele (FOS) – un polizaharid clasificat drept fibră alimentară, care se găsește, de exemplu, în cicoare – și galactooligozaharidele (GOS), care se regăsesc în laptele matern și în produsele lactate (cum ar fi laptele și iaurtul).
Atât la animale, cât și la oameni s-a observat că prebioticele din grupul Bimuno-GOS (B-GOS) pot influența pozitiv procesele emoționale și cognitive. B-GOS susține în special bifidobacteriile benefice.
**B-GOS = Bimuno-GOS nu se găsesc în mod natural în alimente, deoarece sunt prebiotice sintetizate printr-un proces enzimatic din lactoză. Acestea se regăsesc însă în diverse suplimente alimentare prebiotice. B-GOS este disponibil sub formă de pulbere sau capsule, fiind utilizat ca supliment pentru susținerea sănătății intestinale.
Toate aceste descoperiri îi conduc pe cercetători la concluzia că sinbioticele, ca o combinație între prebiotice și probiotice, ar putea fi deosebit de interesante în contextul psihobioticelor. De exemplu, s-a observat că sinbioticele reduc semnificativ factorul de necroză tumorală TNF‐α, care, în cantități crescute, poate declanșa inflamații. Iar acest efect se menține timp de câteva luni după tratament. Această descoperire ar putea fi de ajutor nu doar pacienților cu boli inflamatorii intestinale, ci și celor care suferă de afecțiuni psihice.
Acest lucru subliniază importanța consumului regulat de probiotice în dietă pentru menținerea echilibrului emoțional.
Descoperiri științifice recente
În experimentele pe șobolani, care au fost tratați parțial cu antidepresive și parțial cu probiotice, s-au observat deja rezultate comparabile. Totuși, deoarece datele disponibile sunt încă foarte limitate, psihobioticele nu reprezintă încă o alternativă de tratament pentru oameni. Sunt încă multe întrebări deschise cu privire la care tulpini bacteriene specifice și în ce doză pot fi utile, precum și cum acționează acestea în detaliu.
Dacă psihobioticele vor putea fi prescrise în viitor în locul antidepresivelor convenționale nu poate fi spus în acest moment. Un mare avantaj față de antidepresivele clasice ar fi faptul că pro- și prebioticele, spre deosebire de aceste medicamente, au foarte puține efecte secundare. Rezultatele de până acum sunt, oricum, fascinante, iar oamenii de știință sunt (cu prudență) optimiști! Administrarea de medicamente sau suplimente poate, în anumite cazuri, completa eficient o psihoterapie, dar nu o poate înlocui și ar trebui făcută întotdeauna după un consult cu un medic sau terapeut.
La ora actuală este o certitudine faptul că microbiomul nu influențează doar intestinul, ci întregul corp, inclusiv creierul. Numeroasele tulpini de Lactobacilli și Bifidobacterii, alături de prebiotice, pot aduce beneficii suplimentare atunci când sunt combinate cu plante precum Ashwagandha, extract de șofran, precum și cu vitamine și 5-HTP, esențial pentru producția de serotonină. Această combinație nu doar că ar susține sănătatea intestinală, ci și îmbunătățirea stării de spirit, având un efect benefic asupra psihicului.
Pentru că intestinul este motorul sănătății – dacă nu este în echilibru, nutrienții nu pot fi corect absorbiți și folosiți de corp. În plus, vă puteți susține corpul și mintea cu o alimentație echilibrată, bogată în probiotice naturale, bogată în fibre, mișcare și meditație.
De reținut
Psihobioticele, deși promițătoare, sunt încă într-un stadiu incipient de cercetare. Un mare avantaj este că probioticele și prebioticele au foarte puține efecte secundare comparativ cu tratamentele farmaceutice tradiționale. Totuși, este important să fiți informați și despre efectele adverse ale probioticelor și contraindicațiile lor pentru a evita eventualele riscuri.
