Tensiunea arterială este unul dintre cei mai tăcuți dar semnificativi indicatori ai stării noastre de sănătate, deseori ignorat, până când începe să afecteze în mod serios sănătatea cardiovasculară.
Ce este tensiunea arterială
Este presiunea exercitată asupra vaselor de sânge pe măsură ce sângele este pompat de la inimă prin corp, menţinându-se astfel o circulaţie sănătoasă a sângelui. Tensiunea arterială se măsoară în milimetri coloană de mercur (mmHg) și este exprimată prin două valori: tensiunea sistolică (când inima bate) şi tensiunea diastolică (când inima se odihnește între bătăi).
Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt în general considerate a fi în jur de 120/80 mmHg. Valori peste 140/90mmHg pot indica hipertensiune, situaţie cunoscută și sub numele de tensiune arterială mare, care necesită atenție medicală pentru a preveni complicațiile de sănătate. Mai jos aveti un tabel cu clasificarea tensiunii arteriale în funcție de valorile măsurate.
Tabel clasificare tensiune arterială
Cum măsurăm tensiunea corect
Pentru a obține o măsurătoare exactă este important ca înainte de măsurare să stați liniștit și relaxat timp de câteva minute. Se utilizează un tensiometru cu manșetă adecvat dimensiunii brațului, care se plasează la nivelul inimii. Evitați fumatul, consumul de cafea sau exercițiile fizice cu cel puțin 30 de minute înainte de luarea tensiunii. Se repetă de 2-3 de fiecare procedură și se notează într-un carneţel pentru a ţine evidenţa şi a urmări eventualele schimbări ce ar putea sa apară.
Trebuie să fie efectuată periodic pentru persoanele diagnosticate cu hipertensiune, hipotensiune sau cele cu risc de a dezvolta această condiție. Monitorizarea frecventă oferă posibilitatea de ajustare a stilului de viață pentru a menține tensiunea arterială în limitele normale, evitându-se astfel tratamentele medicamentoase. Măsurarea tensiunii arteriale la domiciliu a devenit o practică din ce în ce mai comună, datorită disponibilității unei varietăți largi de dispozitive. Fiecare tip de dispozitiv are specificațiile, avantajele și dezavantajele sale, precum și recomandările de utilizare și întreținere.
Există și dispozitive de măsurare continuă precum tensiometrele implantabile. Deși sunt încă rare, oferă monitorizare continuă pentru pacienții cu condiții severe care necesită supraveghere constantă.
Tabel valori tensiune arterială și puls
Tensiune arterială normală
Tensiunea arterială este considerată normală atunci când valorile sunt sub 120/80 mmHg. Primul număr – tensiunea sistolică – reprezintă presiunea din artere atunci când inima bate și pompează sânge, iar al doilea număr – tensiunea diastolică – reprezintă presiunea când inima este în repaus între bătăi. Menținerea acestor valori în limite normale este crucială pentru prevenirea problemelor de sănătate cum ar fi bolile de inimă, accidentul vascular cerebral și alte complicații ale hipertensiunii.
Pentru menținerea unei tensiuni arteriale sănătoase și îmbunătățirea sănătății cardiovasculare, adoptarea unui stil de viață echilibrat este esențială. Reducerea consumului de sare sub 2300 mg zilnic, ideal sub 1500 mg, și consumul regulat de fructe și legume bogate în potasiu ajută la echilibrarea nivelurilor de sodiu. Este important să includem în dietă grăsimi sănătoase cum ar fi uleiul de măsline și nucile. Limitarea consumului de alcool și controlul greutății sunt esențiale, având în vedere impactul lor direct asupra tensiunii arteriale.
Exercițiile cardiovasculare regulate și evitarea fumatului contribuie la sănătatea vaselor de sânge și la prevenirea hipertensiunii. De asemenea, practicarea tehnicilor de relaxare și monitorizarea regulată a tensiunii arteriale pot detecta și preveni timpuriu problemele de sănătate.
Hipotensiune arterială
Hipotensiunea arterială, cunoscută și sub denumirea de tensiune arterială mică sau scăzută, este o condiție medicală care poate avea multiple efecte asupra sănătății generale. Deși adesea mai puțin discutată decât hipertensiunea, hipotensiunea merită o atenție deosebită din cauza simptomelor care pot afecta semnificativ calitatea vieții.
Cauzele hipotensiunii arteriale
Tensiunea arterială mică poate avea multiple cauze, de la condiții de bază până la influențe externe, cum ar fi medicamentele. Printre cele mai frecvente cauze se numără:
Condiții medicale: diverse afecțiuni, cum ar fi problemele de inimă (insuficiență cardiacă, bradicardie), probleme endocrine (hipotiroidism, insuficiență adrenală) sau o deshidratare severă pot contribui la scăderea tensiunii arteriale.
Efecte secundare ale medicamentelor: medicamentele pentru hipertensiune, diureticele și anumite medicamente antidepresive pot cauza scăderea tensiunii arteriale ca efect secundar.
Deficiențe nutriționale: un aport insuficient de vitamine esențiale, cum ar fi B12 și acidul folic poate duce la anemie, care la rândul său poate scădea tensiunea arterială.
Variații hormonale: schimbările hormonale care apar în timpul sarcinii pot, de asemenea, să scadă tensiunea arterială, efect ce este de obicei temporar.
Condiții neuropsihice: stările de stres intens și anxietatea pot influența scăderea tensiunii arteriale.
Simptomele hipotensiunii arteriale
Hipotensiunea se manifestă adesea prin simptome care pot fi ușor ignorate sau atribuite altor condiții de sănătate. Cele mai comune simptome includ:
- amețeli sau stări de leșin: schimbările bruște de poziție cum ar fi ridicarea rapidă din șezut sau culcat pot provoca amețeli severe, o condiție cunoscută sub numele de hipotensiune ortostatică.
- vederea încețoșată: reducerea fluxului sanguin poate afecta ochii, rezultând temporar o vedere încețoșată.
- slăbiciune generală: oboseala sau slăbiciunea sunt simptome frecvente, deoarece organele și mușchii nu primesc o cantitate suficientă de sânge oxigenat.
- palpitații cardiace: inima poate bate mai repede pentru a compensa lipsa de presiune în sistemul circulator.
- răcirea extremităților: Mâinile și picioarele reci pot indica o circulație sanguină deficitară, consecință a tensiunii arteriale scăzute.
- respirație dificilă: În cazuri severe, hipotensiunea poate limita capacitatea de a respira normal.
Remedii și tratamente pentru hipotensiune
Tratementul pentru tensiune mică implică adesea terapii convenționale (medicamente) dar există și metode alternative.
Alimente benefice pentru hipotensiune
Anumite alimente pot ajuta la reglarea tensiunii arteriale. De exemplu un consum (moderat) de sare poate fi benefic deoarece sodiul ajută la creșterea tensiunii arteriale. De asemenea, alimentele bogate în vitamina B12 și acid folic, cum ar fi carnea roșie slabă, ouăle și produsele lactate sunt importante pentru prevenirea anemiei, care poate influența negativ nivelurile tensiunii arteriale. Vitamina C, prezentă în citrice, ardei, kiwi, broccoli și căpșuni, contribuie la sănătatea vaselor de sânge și poate ajuta la îmbunătățirea tensiunii arteriale
Suplimente pentru hipotensiune
Suplimente de fier – acestea pot ajuta la combaterea anemiei feriprive, care este o cauză comună a hipotensiunii. Anemia feriprivă reduce capacitatea de transport a oxigenului a sângelui, ceea ce poate duce la hipotensiune.
Vitamina B12 și acidul folic – suplimentarea cu aceste vitamine a fost asociată cu îmbunătățirea nivelelor de energie și sprijinirea producției de celule roșii sănătoase, importante pentru persoanele cu hipotensiune cauzată de anemie.
Vitamina C – poate ajuta la îmbunătățirea sănătății vaselor de sânge și la creșterea tensiunii arteriale la niveluri sănătoase prin întărirea peretilor vasculari.
Cafeina: are capacitatea de a crește temporar tensiunea arterială. Se poate consuma cafea sau ceai dar este important să se monitorizeze efectul cafeinei asupra organismului vostru.
Licorice (lemn dulce): suplimentele de lemn dulce pot crește tensiunea arterială, dar trebuie utilizate cu precauție, deoarece pot cauza și retenție de lichide și alte efecte secundare.
Suplimente cu eleuthero sau ginseng siberian: sunt cunoscute pentru proprietățile lor adaptogene, inclusiv pentru susținerea circulației și a tensiunii arteriale.
Ceaiuri pentru hipotensiune
Medicamente pentru hipotensiune
Este important de înțeles că medicamentele vin și cu potențiale efecte adverse. Unele medicamente pentru hipotensiune pot cauza creșteri ale tensiunii arteriale peste limitele normale, probleme cardiace sau chiar reacții alergice și dependență. De aceea trebuie să citim prospectul medicamentelor care oferă informații despre utilizarea, dozajul, interacțiunile și efectele secundare.
Înțelegerea acestor informații ne poate face mai conștienți iar această conștientizare poate încuraja și adoptarea unor opțiuni alternative de tratament. Nimeni nu vrea să scape de o problemă doar ca să se pricopsească cu alta. Mai jos găsiți anumite detalii despre 3 dintre cele mai utilizate medicamente pentru hipotensiune iar pentru citirea completă a oricărui prospect vă intersează puteți accesa acest link.
Cum crești rapid tensiunea arterială
Dacă este nevoie să crești urgent tensiunea arterială este important să procedezi cu prudență și în funcție de caz, să apelezi la ajutor medical deoarece astfel de situații pot fi critice și să necesite intervenție medicală. Totuși, există câteva opțiuni de prim ajutor pe care le poți lua în considerare:
- cafeina: consumul unei băuturi cu cafeină, cum ar fi cafea sau cola, poate ajuta la creșterea temporară a tensiunii arteriale prin stimularea sistemului cardiovascular.
- săruri de rehidratare orală sau băuturi sportive: acestea conțin electroliți și pot ajuta la creșterea volumului de sânge, ceea ce poate contribui la stabilizarea tensiunii arteriale.
- alimente sărate: consumul de alimente cu un conținut ridicat de sare poate ajuta de asemenea la creșterea tensiunii arteriale. Aceasta este o soluție temporară și trebuie folosită cu precauție.
Hipertensiunea arterială
Cunoscută și sub numele de tensiune arterială mare/ridicată sau simplu hipertensiune, este o afecțiune cronică în care forța sângelui împotriva pereților arterelor rămâne înaltă pe o perioadă prelungită. Diagnosticul de hipertensiune este pus atunci când valorile tensiunii sistolice depășesc 140 mmHg și/sau valorile diastolice depășesc 90 mmHg la două sau mai multe vizite succesive la medic. Poate fi clasificată în două tipuri principale:
- Hipertensiunea primară (esențială): aceasta nu are o cauză identificabilă și se dezvoltă treptat pe parcursul multor ani. Majoritatea persoanelor cu hipertensiune au acest tip.
- Hipertensiunea secundară: aceasta este cauzată de o condiție medicală subiacentă sau de utilizarea anumitor medicamente. Poate apărea brusc și poate provoca tensiuni arteriale mai ridicate decât hipertensiunea primară.
Indiferent de tip, hipertensiunea poate duce la complicații serioase, crescând riscul de boli cardiovasculare inclusiv infarct miocardic, accident vascular cerebral probleme la nivelul rinichilor și pierderi de vedere. Diagnosticarea precoce și gestionarea eficientă sunt esențiale pentru prevenirea acestor riscuri și pentru menținerea unei sănătăți optime.
Cauze hipertensiune arterială
Hipertensiunea arterială poate fi influențată de o varietate de factori de risc și cauze, care variază de la obiceiuri zilnice și stil de viață până la predispoziții genetice și condiții medicale preexistente. Înțelegerea acestor cauze este esențială pentru prevenirea și managementul acestei afecțiuni:
Stilul de viață nesănătos
Consumul ridicat de sare, grăsimi saturate și colesterol poate ridica tensiunea arterială. O dietă săracă în fructe, legume și fibre accentuează riscul, precum și lipsa exercițiilor fizice regulate contribuie la creșterea tensiunii arteriale deoarece inima trebuie să muncească mai greu pentru a pompa sângele, ceea ce poate întări și îngusta arterele pe termen lung. În plus, alcoolul poate afecta inima prin creșterea tensiunii arteriale, iar fumatul de tutun contribuie la deteriorarea vaselor de sânge, amplificând riscul de hipertensiune.
Condiții medicale: obezitate, diabet, probleme renale
Obezitatea afectează negativ sănătatea inimii deoarece greutatea excesivă pune presiune suplimentară pe acest organ, obligându-l să pompeze sângele prin tot corpul cu mai mult efort, ceea ce poate crește tensiunea arterială. De asemenea, diabetul afectează capacitatea corpului de a utiliza zahărul din sânge, iar gestionarea ineficientă poate duce la ateroscleroză, o condiție care întărește și îngustează arterele, crescând riscul de hipertensiune. În plus, rinichii au un rol crucial în reglarea tensiunii arteriale, afecțiuni ale acestor organe pot perturba acest echilibru, ducând la hipertensiune.
Factori genetici și vârsta
Factorii genetici și vârsta sunt doi determinanți importanți în dezvoltarea hipertensiunii. Un istoric familial de hipertensiune indică o predispoziție genetică care poate mări riscul unei persoane de a suferi de această afecțiune. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, riscul de hipertensiune crește, odată cu rigidizarea și pierderea elasticității vaselor de sânge.
Utilizarea anumitor medicamente
Medicamnetele precum antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), contraceptivele orale, corticosteroizii, unele medicamente de răceală și descongestionante pot crește tensiunea arterială. Aceste medicamente pot interfera cu mecanismele de reglare a tensiunii arteriale sau pot crește retenția de lichide.
Simptomele hipertensiunii arteriale
Hipertensiunea arterială este adesea denumită „ucigașul tăcut” datorită naturii sale asimptomatice în stadiile inițiale. Totuși, pe măsură ce condiția progresează sau devine severă, pot apărea anumite simptome care trebuie monitorizate:
Dureri de cap: simptomul de durere de cap în cazul hipertensiunii este adesea descris ca o durere pulsantă, în special în regiunea occipitală (partea din spate a capului). Aceste dureri de cap pot fi mai severe dimineața și se pot ameliora pe parcursul zilei. Ele sunt cauzate de vasodilatația arterelor cerebrale, ca răspuns la nivelurile crescute ale tensiunii arteriale.
Dificultăți de respirație: persoanele cu hipertensiune pot experimenta episoade de dispnee, în special când tensiunea arterială atinge valori foarte înalte. Aceasta poate fi un semn al afectării funcției cardiace, cum ar fi insuficiența cardiacă, care poate apărea ca o complicație a hipertensiunii necontrolate. Dificultățile de respirație pot deveni mai evidente în timpul activităților fizice sau chiar în repaus, la persoanele cu hipertensiune severă.
Amețeli: amețelile sunt mai puțin specifice pentru hipertensiune, dar pot apărea ca un simptom asociat, în special când există variații mari ale tensiunii arteriale. De exemplu, hipertensiunea paroxistică (creșteri bruste și temporare ale tensiunii arteriale) poate cauza amețeli sau stări de leșin.
Dureri toracice: aceste dureri, cunoscute sub numele de angină pectorală, pot indica faptul că inima nu primește suficient oxigen datorită presiunii ridicate în artere. Este un simptom grav care necesită atenție medicală imediată, deoarece poate prevesti un atac de cord sau alte probleme cardiace grave.
Palpitații: persoanele cu hipertensiune pot simți că inima lor bate neregulat sau extrem de rapid, un fenomen cunoscut sub numele de palpitații. Acest simptom poate indica o suprasolicitare a inimii în încercarea de a pompa sânge printr-un sistem vascular cu rezistență crescută. Palpitațiile pot fi însoțite de anxietate și disconfort la nivelul pieptului.
Vedere încețoșată sau modificări vizuale: tensiunea arterială ridicată poate afecta vasele de sânge din retina, condiție cunoscută sub numele de retinopatie hipertensivă. Simptomele includ vederea dublă, pierderea vederii sau dureri oculare.
Oboseală: oboseala persistentă sau senzația de slăbiciune poate fi un simptom al hipertensiunii, deoarece inima lucrează mai greu pentru a pompa sângele, ceea ce poate reduce eficiența energetică a organismului.
Sângerări nazale: deși nu sunt un simptom specific și comun al hipertensiunii, epistaxisul (sângerările nazale) poate apărea la persoanele cu tensiune arterială foarte înaltă, datorită presiunii crescute în capilarele fine.
Tulburări de somn: hipertensiunea poate fi asociată cu probleme de somn, inclusiv cu apneea de somn. Apneea de somn este o condiție serioasă în care respirația unei persoane se oprește și pornește repetat în timpul somnului, ceea ce poate contribui la creșterea tensiunii arteriale.
Confuzie sau probleme cognitive: hipertensiunea poate afecta funcția cognitivă, cauzând dificultăți de concentrare, pierderi de memorie sau confuzie. Aceste simptome pot fi rezultatul unei circulații sanguine reduse către creier.
Zgomote în urechi (tinitus): deși mai rar, unii oameni pot experimenta tinitus, o senzație de zgomot sau sunet în urechi, care nu provine dintr-o sursă externă.
Modificări ale ritmului cardiac: hipertensiunea poate afecta și ritmul cardiac, determinând bradicardie (ritm cardiac lent) sau tahicardie (ritm cardiac accelerat).
Remedii și tratament hipertensiune
Tratamentele includ modificări ale stilului de viață cum ar fi:
- exerciții fizice regulate (măcar 30 de minute de activitate moderată pe zi).
- o dietă echilibrată, săracă în sodiu și bogată în fructe și legume.
- reducerea consumului de alcool și evitarea fumatului.
Alimente potrivite pentru hipertensiune
Printre alimente benefice merită enumerat:
- legumele cu frunze verzi
- fructele de pădure
- bananele
- somonul și alte pești grași
- semințele de in
- usturoiul
- ciocolata neagră.
Mai multe informații despre cum puteți scădea tensiunea natural la acest link.
Suplimente pentru hipertensiune
Potasiu: ajută la echilibrarea raportului dintre potasiu și sodiu în organism, un aspect crucial pentru reglarea tensiunii arteriale. Consumul insuficient de potasiu poate duce la o creștere a retenției de sodiu și lichide, ceea ce crește tensiunea arterială. Prin urmare, suplimentarea cu potasiu poate ajuta la prevenirea sau la controlul hipertensiunii, în special în contextul dietelor bogate în sodiu.
Magneziu: deficitul de magneziu este considerată un factor de risc pentru dezvoltarea hipertensiunii. Magneziul ajută la relaxarea vaselor de sânge și la îmbunătățirea circulației, ceea ce poate duce la scăderea naturală a tensiunii arteriale. Este implicat în numeroase procese enzimatice care sprijină funcția cardiacă sănătoasă. Puteți introduce în dietă fie suplimente cu absorbție ridicată precum citrat de magneziu sau magneziu bisglicinat, fie să consumați cât mai multe alimente bogate în magneziu.
Calciu: nivelurile adecvate de calciu sunt vitale pentru contracția și relaxarea musculară, inclusiv a mușchilor care compun pereții arteriali. Un aport suficient de calciu poate ajuta la menținerea unei tensiuni arteriale sănătoase. Deficiențele de calciu pot contribui la dezvoltarea hipertensiunii, de aceea suplimentarea poate fi recomandată în anumite cazuri.
Acizi grași Omega-3: acești acizi grași esențiali reduc inflamația în organism, care poate afecta negativ tensiunea arterială și sănătatea cardiovasculară în general. Sursele de omega-3 pot îmbunătăți și flexibilitatea vaselor de sânge, reducând astfel rezistența vasculară și presiunea arterială.
Coenzima Q10: este un antioxidant care ajută la scăderea tensiunii arteriale prin îmbunătățirea funcției endoteliale și a eficienței energetice a inimii. Suplimentarea cu CoQ10 poate fi deosebit de utilă pentru persoanele care iau statine, deoarece aceste medicamente pot reduce nivelurile naturale de CoQ10 în organism.
Ceaiuri pentru hipertensiune
Este important de menționat că deși ceaiurile pot oferi beneficii pentru sănătate, ele ar trebui utilizate ca un supliment la un tratament mai specific. Concentrația de plante din ceaiuri nu este suficient de mare pentru a avea efecte comparabile cu cele ale extractelor de exemplu.
Listă medicamente pentru hipertensiune
Medicamentele pentru hipertensiune sunt diverse și sunt prescrise în funcție de severitatea hipertensiunii, de cauzele subiacente, de prezența altor condiții medicale și de răspunsul individual al fiecărui pacient la tratament. Iată o listă a celor mai comune clase de medicamente folosite, situațiile în care sunt recomandate și posibilele lor interacțiuni cu alimentația.
Diuretice
- Prescripție: în special pentru pacienți cu retenție de apă.
- Acțiune: cresc volumul de urină eliminat, scăzând astfel volumul sanguin.
- Efecte adverse: dezechilibre electrolitice, deshidratare, disfuncție renală.
- Contraindicații: probleme renale severe, alergii la sulfa (pentru unele diuretice).
- Interacțiuni alimentare: evitarea consumului excesiv de potasiu cu diureticele ce economisesc potasiu.
Beta-blocante
- Prescripție: cardiopatie ischemică, aritmii, post-infart.
- Acțiune: reduc sarcina de lucru a inimii și scad presiunea arterială.
- Efecte adverse: oboseală, mâini reci, simptome de depresie, insomnie
- Contraindicații: astm bronșic, bradicardie severă.
- Interacțiuni alimentare: consumul de alcool și cafeină poate influența efectul medicamentelor.
Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA)
- Prescripție: insuficiență cardiacă, protecție renală la diabetici.
- Acțiune: inhibă formarea angiotensinei care contractă vasele de sânge.
- Efecte adverse: tuse persistentă, hiperkaliemie, insuficiență renală.
- Contraindicații: sarcina, angioedem în antecedente.
- Interacțiuni alimentare: limitarea alimentelor bogate în potasiu.
Blocanți ai receptorilor angiotensinei II (BRA)
- Prescripție: similar cu IECA, mai puțin tusea ca efect secundar.
- Acțiune: blochează efectul angiotensinei la nivelul receptorilor săi.
- Efecte adverse: amețeli, oboseală, hiperkaliemie.
- Contraindicații: sarcină, insuficiență renală severă.
- Interacțiuni alimentare: alimente bogate în potasiu trebuie consumate cu precauție.
Blocante ale canalelor de calciu
- Prescripție: hipertensiune rezistentă, angină pectorală.
- Acțiune: relaxarea vaselor de sânge prin blocarea fluxului de calciu în celulele musculare.
- Efecte adverse: edem (umflarea gleznelor), constipație, palpitații.
- Contraindicații: insuficiență cardiacă, bradicardie severă.
- Interacțiuni alimentare: grapefruitul poate intensifica efectele medicamentelor.
Alfa-blocante
- Prescripție și acțiune: diverse condiții specifice, mai rar utilizate ca prima linie de tratament.
- Efecte adverse: variază, dar pot include hipotensiune, amețeli, reacții alergice.
- Contraindicații și interacțiuni alimentare: specifice fiecărui medicament.
Vasodilatatoare directe
- Prescripție: Indicate în cazuri de hipertensiune rezistentă la tratamente standard.
- Acțiune: relaxarea mușchilor netezi ai vaselor de sânge, dilatarea vaselor, reducând astfel tensiunea arterială
- Efecte adverse: tahicardie și palpitații, edeme și dureri de cap, flushing și hipotensiune posturală.
- Contraindicații: hipersensibilitate la componentele medicamentului, condiții cardiace severe sau probleme renale
- Interacțiuni alimentare: consumul de alcool și alimentele bogate în sodiu pot interfera cu eficacitatea medicamentului.
Inhibitori de renină
- Prescripție: utilizat pentru controlul hipertensiunii arteriale, în special când alte medicamente nu sunt eficiente sau adecvate
- Acțiune: blochează activitatea reninei, o enzimă implicată în producția de angiotensină, care crește tensiunea arterială, reduce sinteza angiotensinei, ceea ce duce la dilatarea vaselor de sânge și scăderea tensiunii arteriale
- Efecte adverse: tuse și dureri de cap, hipotensiune, mai ales la schimbarea poziției corpului, hiperkaliemie, insuficiență renală la pacienții cu anumite condiții renale preexistente
- Contraindicații: insuficiență renală severă sau condiții asociate cu stenoza arterei renale, sarcină și alăptare
- Interacțiuni alimentare: consumul de suplimente de potasiu sau substituenți de sare care conțin potasiu trebuie evitat, interacțiuni cu anumite medicamente, inclusiv antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), care pot reduce eficacitatea inhibitorilor de renină
Cum scazi rapid tensiunea arterială
Există câteva măsuri pe care le poți lua pentru a ajuta la scăderea temporară a tensiunii arteriale și pentru a reduce riscul de complicații grave. Iată câteva dintre cele mai utile lucruri pe care le poți face:
Respirația profundă și lentă poate ajuta la calmarea sistemului nervos și la scăderea tensiunii arteriale. Stai într-o poziție confortabilă, închide ochii și inspiră adânc pe nas timp de 4 secunde. Ține respirația pentru 4 secunde, apoi expiră lent pe gură timp de 6 secunde. Repetă acest exercițiu timp de câteva minute.
Stai într-o poziție confortabilă, de preferință așezat pe un scaun cu spatele drept și picioarele pe podea. Evită să stai culcat deoarece aceasta poate crește presiunea asupra inimii. Dacă este necesar sprijină-te pe un scaun sau pe pat cu capul și pieptul ridicate.
Ridicarea picioarelor poate ajuta la reducerea tensiunii arteriale și la îmbunătățirea circulației sanguine. Stai întins pe spate și ridică picioarele pe o pernă sau pe un scaun, astfel încât să fie mai sus decât nivelul inimii.
Aplicarea unui prosop rece pe frunte sau pe partea din spate a gâtului poate ajuta la reducerea tensiunii arteriale.
Anumite uleiuri esențiale, cum ar fi lavanda, pot ajuta la scăderea tensiunii arteriale. Pune câteva picături de ulei esențial de lavandă pe un șervețel și inhalează adânc aroma sau aplică câteva picături pe încheieturi.
Aceste măsuri sunt temporare și nu înlocuiesc tratamentul medical de urgență.