Probioticele sunt cunoscute pentru beneficiile lor asupra sănătății digestive și imunitare,dar pot avea și efecte adverse. Acestea pot varia de la disconfort abdominal la probleme serioase în funcție de fiecare persoană. Mai jos detaliem efectele adverse ale probioticelor, explicând de ce apar, cine este predispus și cum pot fi gestionate sau prevenite.
Balonare și flatulență inițială
Probioticele pot provoca balonare și flatulență inițial deoarece intestinul se adaptează la noile bacterii. Aceste microorganisme fermentează fibrele și alte substraturi din alimente, producând gaze ca produse secundare. Această acumulare de gaze duce la balonare și flatulență. Efectele adverse ale probioticelor sunt de obicei temporare, variind de la câteva zile până la câteva săptămâni. Intervalul de timp depinde de individ și de tipul de probiotic utilizat. Pe măsură ce intestinul se adaptează, simptomele ar trebui să se diminueze.
Intestinul se adaptează prin modificarea compoziției microbiotei, ceea ce poate reduce producția excesivă de gaze. Pentru a ajuta acest proces, se recomandă:
- începerea cu doze mai mici și crescând treptat poate reduce disconfortul.
- consumul de alimente mai ușor de digerat poate ajuta la reducerea fermentației excesive.
- consumul de apă suficientă poate facilita procesul digestiv și poate ajuta la reducerea balonării.
Disconfort abdominal
Probioticele pot provoca uneori disconfort abdominal și crampe. Aceste simptome pot include dureri abdominale, senzație de greutate sau presiune în stomac, și crampe intestinale. Introducerea de noi bacterii în intestin poate cauza un dezechilibru temporar, care poate duce la disconfort. Probioticele pot intensifica procesul de fermentație în intestin, ceea ce poate produce gaze și crampe. Unele persoane pot avea reacții adverse la anumite tulpini probiotice, manifestând sensibilitate crescută.. Cum gestionezi:
- începe cu o doză mică de probiotice și creșteți treptat pentru a permite intestinului să se adapteze.
- consumă alimente mai ușor de digerat și evitați alimentele care pot agrava simptomele, cum ar fi cele bogate în fibre insolubile.
- bea suficiente lichide pentru a ajuta la digestie și pentru a reduce disconfortul abdominal.
Diaree
Probioticele introduc noi bacterii în intestin ceea ce poate perturba temporar echilibrul existent și poate accelera tranzitul intestinal. Fermentația intensificată de noile bacterii poate duce la diaree. Sensibilitatea individuală la anumite tulpini probiotice poate declanșa acest simptom.
Cum remediezi:
- începe cu o doză mică de probiotice și crește treptat doza pentru a permite intestinului să se adapteze.
- ajustează dieta consumând alimente ușor de digerat, precum banane, orez alb, cartofi fierți, pâine prăjită, iaurt simplu și mere coapte.
- evită alimentele grase, prăjite, lactatele grase, condimentele picante, cafeaua și alcoolul.
- alege probiotice considerate mai blânde asupra sistemului digestiv, cum ar fi Lactobacillus acidophilus și Bifidobacterium.
Probleme de tranzit (constipație)
Cu toate că probioticele sunt utilizate pentru a trata constipația, uneori pot cauza sau agrava acest simptom. Constipația cauzată de probiotice apare deoarece fiecare persoană reacționează diferit la anumite tulpini bacteriene. Deși probioticele sunt menite să îmbunătățească tranzitul intestinal, ele pot modifica echilibrul microbiotei într-un mod care agravează temporar constipația. Acest lucru se întâmplă deoarece probioticele pot influența motilitatea intestinală și producția de substanțe chimice care afectează tranzitul.
Tulpinile bacteriene specifice joacă un rol semnificativ în acest paradox. De exemplu, Lactobacillus acidophilus este în general bine tolerată dar poate provoca constipație la unele persoane din cauza modificărilor în activitatea bacteriană din intestin. Bifidobacterium longum este cunoscută pentru beneficiile sale asupra sănătății digestive, dar în unele cazuri poate încetini tranzitul intestinal, conducând la constipație. Saccharomyces boulardii, o drojdie probiotică, poate ajuta în diverse probleme digestive dar în doze mari sau la anumite persoane, poate provoca constipație.
Pentru a gestiona constipația cauzată de probiotice:
- redu doza inițială și crește-o treptat pentru a permite intestinului să se adapteze.
- consumă alimente bogate în fibre solubile, cum ar fi ovăz, mere, pere și legume verzi, care pot ajuta la ameliorarea constipației.
Reacții alergice
Reacțiile alergice la probiotice pot include simptome ușoare, cum ar fi mâncărimi, erupții cutanate, și congestie nazală. Aceste simptome apar de obicei la scurt timp după administrarea probioticelor și pot fi gestionate prin întreruperea utilizării și administrarea de antihistaminice.
În cazuri mai severe, reacțiile alergice pot include dificultăți de respirație, umflarea feței, buzelor, limbii sau gâtului, și anafilaxie, o reacție potențial fatală care necesită intervenție medicală imediată. Aceste simptome severe necesită întreruperea imediată a utilizării probioticelor și solicitarea de asistență medicală de urgență.
Infecții sistemice
Deși rare, probioticele pot cauza infecții sistemice în anumite situații. Aceste infecții apar atunci când bacteriile probiotice migrează din intestin în alte părți ale corpului și se înmulțesc acolo, provocând infecții. Cazurile rare de infecții sistemice cauzate de probiotice au fost raportate în literatura medicală, în special la persoanele cu un sistem imunitar compromis. Acestea includ infecții fungice sau bacteriene care pot afecta organe precum inima, sângele și alte țesuturi.
Persoanele cu risc crescut includ cele cu afecțiuni imunosupresive, cum ar fi pacienții cu HIV/SIDA, cei care urmează tratamente pentru cancer, pacienții cu boli autoimune care iau medicamente imunosupresoare, și cei care au suferit recent intervenții chirurgicale majore.
Rezistența la antibiotice
Probioticele pot contribui la transferul genelor de rezistență la antibiotice între bacterii. Acest fenomen apare când bacteriile probiotice conțin gene de rezistență care pot fi transferate altor bacterii din intestin prin intermediul plasmidelor, fragmente de ADN care se pot deplasa de la o bacterie la alta. Printre tulpinile de probiotice care sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a transfera gene de rezistență se numară:
- Lactobacillus rhamnosus – unele studii au arătat că anumite tulpini de Lactobacillus rhamnosus pot conține gene de rezistență la vancomicină și alte antibiotice.
- Lactobacillus acidophilus – este raportat că poate transfera gene de rezistență la tetraciclină.
- Bifidobacterium spp. – unele tulpini de Bifidobacterium au fost găsite cu gene de rezistență la mai multe antibiotice, inclusiv tetracicline și macrolide.
- Enterococcus faecium – deși nu este un probiotic tipic, unele tulpini utilizate în produse probiotice au fost asociate cu transferul genelor de rezistență la vancomicină.
Transferul genelor de rezistență la antibiotice este o problemă destul de serioasă. Acest proces poate face ca infecțiile bacteriene să devină mai greu de tratat, deoarece bacteriile devin rezistente la antibioticele utilizate în mod obișnuit.
Migrarea bacteriilor
Deși considerate benefice pentru sănătatea digestivă, probioticele pot migra uneori din intestin în alte părți ale corpului, cauzând infecții. Migrarea bacteriilor probiotice apare atunci când acestea trec din intestin în sânge sau alte țesuturi ale corpului. Acest fenomen poate avea loc din cauza permeabilității intestinale crescute, a intervențiilor chirurgicale sau a utilizării de catetere venoase centrale care permit bacteriilor să intre în circulația sistemică. Fenomenul este cunoscut sub numele de “leaky gut” (intestin permeabil).
Exemple de infecții cauzate de migrarea bacteriilor probiotice:
- bacteriemie
- endocardită
- infecții ale tractului urinar
- abcese
Unele cazuri de bacteriemie au fost raportate în urma utilizării de probiotice, în special la pacienții cu imunitate compromisă. De exemplu, Lactobacillus rhamnosus a fost identificat în sângele unor pacienți, provocând infecții severe. Endocardita este o infecție a căptușelii interioare a inimii (endocard) care poate fi cauzată de bacterii probiotice precum Lactobacillus casei. Aceste infecții sunt grave și necesită tratament intensiv cu antibiotice. Anumite tulpini de bacterii probiotice cum ar fi Enterococcus faecium pot migra din intestin și pot provoca infecții urinare, mai ales la pacienții cu catetere urinare. Migrarea bacteriilor probiotice poate duce la formarea de abcese în diverse părți ale corpului, cum ar fi ficatul sau alte organe interne.
Interacțiuni medicamentoase
Probioticele pot interacționa cu anumite medicamente, afectând eficacitatea acestora. Aceste interacțiuni pot modifica modul în care medicamentele sunt absorbite, metabolizate sau excretate de corp. Acestea pot influența microbiota intestinală care joacă un rol esențial în metabolizarea anumitor medicamente. Probioticele pot modifica atât pH-ul intestinal cât și activitatea enzimelor, ceea ce poate afecta absorbția medicamentelor. Medicamentele cu care pot interacționa sunr următoarele:
- imunosupresoarele
- medicamente pentru inimă
- antibiotice
Imunposupresoarele precum ciclosporina și tacrolimus pot interacționa cu probioticele. Aceasta poate modifica nivelurile plasmatice ale medicamentului afectând eficacitatea tratamentului. Probioticele sunt adesea utilizate împreună cu antibiotice pentru a preveni diareea asociată cu antibioticele. Cu toate acestea, probioticele pot interacționa cu antibioticele, reducând eficacitatea acestora. Acestea mai pot interacționa și cu medicamentele pentru inimă, cum ar fi digoxina. Modificările în flora intestinală pot afecta absorbția și nivelurile sanguine ale digoxinei influențând eficacitatea tratamentului.
Creșterea riscului de sepsis
În cazuri foarte rare, probioticele pot crește riscul de sepsis, o infecție severă care poate fi fatală. Sepsisul apare atunci când bacteriile probiotice, cum ar fi Lactobacillus sau Bifidobacterium, migrează din intestin în sânge și provoacă o reacție inflamatorie extremă. Acest lucru este mai probabil să se întâmple la persoanele cu sistem imunitar compromis, cum ar fi pacienții cu boli cronice, cei care urmează tratamente cu imunosupresoare sau sugarii prematuri.
