Cura cu probiotice ar trebui privită ca pe un stil de viață și ar trebui să consumați probiotice regulat, nu doar după tratamentul cu antibiotice 2-3 săptămâni. În acest articol veți afla lucruri care nu vi se spun și sunt omise în mod regulat, fie din neștiință fie din lipsă de interes pentru sănătatea voastră.
De ce sunt atât de importante probioticele
Probioticele sunt microorganisme vii benefice pentru sănătate formate din bacterii, ciuperci sau drojdii. În organismul uman, numărul bacteriilor este cu aproximativ 30% mai mare decât numărul celulelor: un adult de 70 kg, cu vârsta între 20 și 30 de ani și înălțimea de 1,70 m, are aproximativ 30 de trilioane de celule și 39 de trilioane de bacterii.(1)
În intestinul uman se găsesc între 300 și 1000 de tipuri de bacterii majoritatea fiind localizate în colon. Aceste microorganisme sunt atât de esențiale pentru sănătate încât s-a creat o biobancă pentru a păstra mostre din microbiota umană. Proiectul Genomului Uman a identificat aproximativ 20.000 de gene umane, dar microbiomul nostru conține circa 20 de milioane de gene bacteriene, fiind numit Al Doilea Genom Uman.(2), (3)
Având în vedere că microbiota noastră intestinală este un ecosistem atât de complex și dinamic compus din miliarde de bacterii, este absurd să credem că putem influența pozitiv și durabil acest sistem printr-o cură de doar câteva săptămâni. Probioticele funcționează cel mai bine atunci când sunt consumate constant oferind suport continuu pentru echilibrul florei intestinale și diversitatea bacteriană.(4), (5)
Flora intestinală este afectată zilnic
Flora intestinală este supusă influențelor continue din viața de zi cu zi, ceea ce poate duce la dezechilibre și la scăderea numărului de bacterii benefice (probiotice) din intestin. Iată cum(6):
- Alimentația nesănătoasă și consumul redus de alimente fermentate poate hrăni bacteriile nocive și poate sărăci flora benefică.
- Antibioticele pot distruge nu doar bacteriile dăunătoare, dar și pe cele benefice ducând la dezechilibre semnificative.
- Stresul cronic poate afecta sistemul digestiv influențând negativ echilibrul bacterian.
- Sedentarismul poate reduce diversitatea bacteriană benefică din intestin.
- substanțele chimice din produsele care ne înconjoară precum bisfenolii afecteză direct flora intestinală
- Infecțiile intestinale pot distruge bacteriile benefice și pot favoriza creșterea bacteriilor patogene.
- Consumul de alcool și fumatul pot deteriora mucoasa intestinală și pot reduce numărul de bacterii benefice.
- Lipsa somnului poate altera ritmurile circadiene ale microbiomului afectând diversitatea și funcționalitatea acestuia.
Alți factori care afectează flora intestinală:
- poluarea aerului
- poluarea apei
- aditivii, conservanții, emulgatorii din alimente
- zahărul și grăsimile trans
- pesticidele și erbicedele folosite în toate culturile
- lipsa de fibre
- contaminanți microbiologici (bacterii patogene, paraziți)
- metalele grele prezente peste tot
Cât durează cura cu probiotice
Medicii care recomandă cure de probiotice de doar o săptămână sau o lună ignoră natura cronică a dezechilibrelor microbiotei. Tratarea simptomelor pe termen scurt nu rezolvă problemele de bază. Pacienții se întorc adesea la aceleași probleme, căutând soluții pe internet pentru că nu găsesc răspunsuri eficiente în cabinetele medicale, iar aici se lovesc într-un mod ironic de sfaturi – doar medicul este competent să dea sfaturi. O abordare pe termen lung este necesară pentru rezultate durabile.(7), (8), (9)
Cura cu probiotice ține toată viața. Dacă ați auzit vreodată de la un medic că o cură cu probiotice ar trebui să dureze doar o săptămână sau o lună, e timpul să reevaluați acea recomandare. De ce?
După ingerare, bacteriile probiotice trebuie să supraviețuiască mediului acid al stomacului și să ajungă în intestin. În intestin, durata lor de viață poate varia. Unele bacterii pot coloniza temporar pentru câteva zile sau săptămâni în timp ce altele pot persista mai mult timp. Efectul probioticelor poate fi influențat de dieta fiecăruia și de compoziția microbiotei intestinale existente.(10), (11)
Studiile arată că un dezechilibru al microbiotei intestinale (disbioză) este asociat cu boli precum sindromul intestinului iritabil, obezitatea, diabetul și boli inflamatorii intestinale.(12), (13) Consumul regulat de probiotice și alimente fermentate poate ajuta la menținerea și refacerea echilibrului bacterian, prevenind astfel scăderea numărului de bacterii bune și înlocuindu-le atunci când acestea mor. Probioticele au durată scurtă de viață , de aceea este imperios necesar să consumăm constant.(14)
Cum se iau corect probioticele
Probioticele se iau constant și ar fi indicat să le includeți în dieta voastră și să le transformați în alimente esențiale și de bază, cel mai bine combinate cu prebiotice naturale, adică acele fibre care servesc drept hrană pentru aceste bacterii bune.(15) Trebuie să includeți în meniul zilnic probiotice naturale precum varza murată, borș, oțet de mere sau alte alimente fermentate si prebiotice naturale precum mere, usturoi, ceapă, praz etc.
Cercetările recente sugerează că momentul optim al zilei pentru administrarea probioticelor poate varia și nu există un consens clar în comunitatea științifică, dar sunt anumite lucruri care sunt totuși recomandate:
1. Administrarea în timpul meselor
Studiile arată că administrarea probioticelor înaintea mesei poate îmbunătăți supraviețuirea bacteriilor probiotice. Acest lucru se datorează faptului că aciditatea stomacului este mai scăzută în această perioadă, facilitând trecerea microorganismelor bune către intestin.(16), (17)
2. Momentul zilei
Majoritatea studiilor clinice nu specifică un moment exact al zilei pentru administrarea probioticelor. Cercetările sugerează că cel mai important este să luați probioticele în mod regulat, la un moment care se potrivește cel mai bine cu rutina zilnică.(18)
Unii experți recomandă administrarea probioticelor seara, mai ales când introduceți un nou supliment, pentru a minimiza potențialele efecte secundare cum ar fi balonarea.(19)
3. Instrucțiunile producătorului
Este esențial să urmați instrucțiunile de pe eticheta produsului, deoarece diferitele tipuri de probiotice și metodele lor de encapsulare pot necesita momente diferite pentru administrare.
Rețineți: regularitatea administrării este cheia succesului. Este mai important să luați probioticele în mod constant decât să căutați un moment specific al zilei.
De ce să consumați probiotice zilnic
Chiar dacă nu avem simptome evidente de boală, flora noastră intestinală este afectată constant de factori din viața de zi cu zi, așa cum am menționat mai sus. Menținerea unui aport constant de probiotice poate ajuta la susținerea și reînnoirea bacteriilor benefice, prevenind astfel dezechilibrele care ar putea duce la probleme de sănătate pe termen lung.(20) Consumul regulat de probiotice trebuie privit ca o măsură preventivă și de întreținere a sănătății digestive și generale.
Suplimentarea cu probiotice în cazul bolilor instalate
În situațiile în care deja există o boală, este necesar să suplimentăm aportul de probiotice peste doza obișnuită pentru a ajuta la restabilirea echilibrului microbiomului și la ameliorarea simptomelor.
Diareea asociată antibioticelor
- Doza uzuală: 10-20 miliarde CFU pe zi.
- Doza recomandată în cazuri severe: 50-100 miliarde CFU pe zi.
- Durata: pe toată durata tratamentului cu antibiotice și minimum 1-2 săptămâni după încheierea tratamentului. În cazuri de recurență sau complicații, suplimentarea poate fi extinsă până la 4-6 săptămâni.
În cazurile de infecții severe cu Clostridium difficile, dozele mai mari (100-200 miliarde CFU pe zi) sunt adesea utilizate sub supravegherea unui medic. După această perioadă reveniți la consumul regulat de probiotice, adică alimente fermentate și doze mai mici dacă luați suplimente de 10-20 miliarde CFU pe zi. La acest link găsiți tipul de probiotic bun pentru diaree.
2. Sindromul de colon iritabil (SCI)
- Doza uzuală: 10-30 miliarde CFU pe zi.
- Doza recomandată pentru cazuri moderate/severe: 50-100 miliarde CFU pe zi, în funcție de răspunsul pacientului.
- Durata: minimum 8-12 săptămâni pentru a observa efecte semnificative. Tratamentul poate fi continuat pe termen lung dacă se constată ameliorări.
Citiți aici despre cele mai bune probiotice pentru colon iritabil.
3. Boli inflamatorii intestinale (Boala Crohn, colita ulcerativă)
- Doza uzuală: 100-200 miliarde CFU pe zi.
- Doza în perioade de exacerbare a simptomelor: Până la 400 miliarde CFU pe zi.
- Durata: tratament de lungă durată, cu reevaluări periodice. În aceste afecțiuni cronice, probioticele pot fi recomandate constant pentru a preveni recidivele și a controla inflamația.
4. Diareea acută infecțioasă (inclusiv rotavirus la copii)
- Doza uzuală: 10-50 miliarde CFU pe zi.
- Doza recomandată în cazuri severe: 100 miliarde CFU pe zi.
- Durata: pe întreaga durată a simptomelor și câteva zile după ce diareea a încetat pentru a sprijini refacerea microbiotei.
5. Infecții vaginale (vaginoza bacteriană, candidoza)
- Doza uzuală: 10-20 miliarde CFU pe zi.
- Doza recomandată pentru cazuri severe: 50 miliarde CFU pe zi.
- Durata: minimum 4-6 săptămâni pentru a preveni recidivele. În cazurile cronice, suplimentarea poate continua pe termen lung. Aici găsiți tipuri de probiotice pentru femei eficiente în această afecțiune.
6. Infecții ale tractului urinar (ITU)
- Doza uzuală: 10-20 miliarde CFU pe zi.
- Doza recomandată în timpul infecției: 50 miliarde CFU pe zi.
- Durata: pe toată durata infecției și 2-4 săptămâni după.
7. Probleme dermatologice (acnee, eczeme)
- Doza uzuală: 10-20 miliarde CFU pe zi.
- Doza recomandată pentru cazuri severe: Până la 50 miliarde CFU pe zi.
- Durata: minimum 8-12 săptămâni pentru a observa îmbunătățiri. Dacă există ameliorare, tratamentul poate fi continuat pe termen lung.
8. Constipație cronică
- Doza uzuală: 10-30 miliarde CFU pe zi.
- Doza recomandată pentru cazuri severe: 50 miliarde CFU pe zi.
- Durata: 4-8 săptămâni, cu posibilitatea extinderii tratamentului pe termen lung în funcție de răspunsul pacientului. Aici găsiți mai multe despre probiotice pentru constipație.
Aceste recomandări sunt bazate pe studii și ghiduri de specialitate care evidențiază importanța dozelor mari de probiotice în tratarea afecțiunilor specifice. Surse precum World Gastroenterology Organisation (WGO) și diverse publicații academice precum AAFP și Oxford Academic) subliniază necesitatea ajustării dozei în funcție de severitatea și tipul afecțiunii.
Suplimentarea cu probiotice trebuie să fie adaptată în funcție de boală și de severitatea acesteia, folosind doze semnificativ mai mari decât cele obișnuite pentru întreținerea sănătății. Ajustarea dozei și durata administrării sunt esențiale pentru a obține cele mai bune rezultate în tratamentul diverselor afecțiuni.
Informații contradictorii
Există multe informații contradictorii pe internet când căutați despre cura cu probiotice și administrarea lor. Informațiile sunt inconsistente și nefondate. De exemplu pentru sindromul de colon iritabil se recomandă administrarea pe stomacul gol, dar pentru constipație după masă. Nu există o justificare clară pentru aceste diferențe având în vedere că probioticele sunt în esență aceleași microorganisme benefice.
Sau recomandarea pentru efectele secundare ale antibioticelor este de doar 1-2 săptămâni după tratament, ceea ce este insuficient având în vedere impactul sever al antibioticelor asupra florei intestinale. În schimb pentru pierderea în greutate se sugerează o durată de 3 luni fără a exista o justificare clară a acestor aberații. Așa că fiți atenți când citiți chiar dacă sunt site-uri cu “autoritate” căci capacitatea acestora de a investiga și a se documenta temeinic lasă de dorit.
Important de reținut
Cura cu probiotice recomandată pe termen scurt nu abordează cauzele profunde ale problemelor de sănătate și lasă persoanele vulnerabile la recidive. O abordare holistică și pe termen lung este esențială pentru rezultate durabile.
Alimentele fermentate oferă probiotice într-o formă naturală și echilibrată ceea ce poate ajuta la menținerea unui microbiom sănătos fără riscurile asociate suplimentelor concentrate. Pe lângă probiotice, alimentele fermentate conțin și alți nutrienți valoroși cum ar fi vitamine, minerale și enzime care susțin sănătatea generală.
Spre deosebire de suplimentele concentrate care pot introduce cantități mari de anumite tulpini bacteriene, alimentele fermentate ajută la o colonizare treptată și echilibrată a microbiotei, care este mai puțin probabil să cauzeze dezechilibre.
Cel mai bine este să aveți o alimentație care să includă alimente fermentate natural, nu cu oțet și fără să adăugați zahăr în murături, căutați rețete cum să le preparați singuri căci ce găsiți pe rafturile magazinelor în special supermarketuri nu sunt deloc bune pentru sănătatea voastră.
Bibliografie
- Sender R, Fuchs S, Milo R. Revised Estimates for the Number of Human and Bacteria Cells in the Body. PLoS Biol. 2016 Aug 19;14(8):e1002533. doi: 10.1371/journal.pbio.1002533. PMID: 27541692; PMCID: PMC4991899. ↩︎
- https://www.hsph.harvard.edu/news/features/harvard-chan-school-awarded-4-9-million-to-create-microbiome-biobank/ ↩︎
- https://www.the-scientist.com/q-a-gathering-diverse-microbiome-samples-70721 ↩︎
- https://www.nature.com/articles/s41422-020-0332-7.pdf ↩︎
- Zheng, D., Liwinski, T. & Elinav, E. Interaction between microbiota and immunity in health and disease. Cell Res 30, 492–506 (2020). https://doi.org/10.1038/s41422-020-0332-7 ↩︎
- Mostafavi Abdolmaleky H, Zhou J-R. Gut Microbiota Dysbiosis, Oxidative Stress, Inflammation, and Epigenetic Alterations in Metabolic Diseases. Antioxidants. 2024; 13(8):985. https://doi.org/10.3390/antiox13080985 ↩︎
- https://www.frontiersin.org/journals/endocrinology/articles/10.3389/fendo.2021.667066/full ↩︎
- Cohen H. Antibiotics as Major Disruptors of Gut Microbiota. Front Cell Infect Microbiol. 2020 Nov 24;10:572912. doi: 10.3389/fcimb.2020.572912. PMID: 33330122; PMCID: PMC7732679. ↩︎
- Burrello, C. et al. Antibiotic-associated dysbiosis affects the ability of the gut microbiota to control intestinal inflammation upon fecal microbiota transplantation in experimental colitis models. Microbiome 9, 39 (2021). https://doi.org/10.1186/s40168-020-00991-x ↩︎
- Chandrasekaran, P.; Weiskirchen, S.; Weiskirchen, R. Effects of Probiotics on Gut Microbiota: An Overview. Int. J. Mol. Sci. 2024, 25, 6022. https://doi.org/10.3390/ijms25116022 ↩︎
- D.S. et al. A randomized placebo-controlled clinical trial of a multi-strain probiotic formulation (Bio-Kult®) in the management of diarrhea-predominant irritable bowel syndrome. BMC Gastroenterol 18, 71 (2018). https://doi.org/10.1186/s12876-018-0788-9 ↩︎
- Godoy-Vitorino, F. Insights into Gut Dysbiosis: Inflammatory Diseases, Obesity, and Restoration Approaches. Int. J. Mol. Sci. 2024, 25, 9715. https://doi.org/10.3390/ijms25179715 ↩︎
- G.B. et al. Gut microbiome, gut function, and probiotics: Implications for health. Indian J Gastroenterol 34, 93–107 (2015). https://doi.org/10.1007/s12664-015-0547-6 ↩︎
- Maftei, Nicoleta-Maricica, Cosmin Raducu Raileanu, Alexia Anastasia Balta, Lenuta Ambrose, Monica Boev, Denisa Batîr Marin, and Elena Lacramioara Lisa. 2024. “The Potential Impact of Probiotics on Human Health: An Update on Their Health-Promoting Properties” Microorganisms 12, no. 2: 234. https://doi.org/10.3390/microorganisms12020234 ↩︎
- Hoyles L, et al. Prebiotic effects: metabolic and health benefits. British Journal of Nutrition. 2010;104(S2):S1-S63. doi:10.1017/S0007114510003363 ↩︎
- https://www.thegoodgut.org/can-probiotics-survive-stomach-acid-and-the-gi-tract/ ↩︎
- https://www.drberg.com/blog/maximizing-gut-health-optimal-timing-for-probiotic-intake ↩︎
- https://www.verywellhealth.com/best-time-to-take-probiotics-7499638 ↩︎
- https://www.wellandgood.com/best-time-to-take-probiotics/ ↩︎
- https://www.worldgastroenterology.org/UserFiles/file/guidelines/probiotics-and-prebiotics-english-2017.pdf ↩︎
