BPA (Bisfenol A) – ce este și cum ne distrug bisfenolii sănătatea

Bisfenolii sunt substanțe chimice ascunse în produse pe care le folosim zi de zi, sunt omniprezente și din păcate extrem de periculoase.

Ce este BPA, ce sunt bisfenolii

Bisfenolii sunt compuși chimici care conțin două grupări fenolice legate prin diverse structuri moleculare. Cel mai cunoscut dintre aceștia este bisfenolul A (BPA), dar există și bisfenolul S (BPS) și bisfenolul F (BPF), fiecare având utilizări și efecte similare.

  • BPA este un solid incolor, solubil în solvenți organici, dar puțin solubil în apă.
  • BPS este utilizat adesea ca alternativă la BPA datorită proprietăților sale similare de duritate și stabilitate termică.
  • BPF este mai puțin utilizat decât BPA, dar servește aceleași funcții, având o structură și proprietăți chimice similare.

BPA (Bisfenol A) este un compus chimic folosit în producția de materiale plastice și rășini. Este folosit în principal în fabricarea policarbonatului, un tip de plastic dur, transparent, precum și în unele rășini epoxidice. Produsele fabricate cu bisfenol A includ recipiente pentru alimente și băuturi (cum ar fi sticle de apă și biberon pentru bebeluși), echipamente medicale, și acoperiri interne ale conservelor alimentare.

Expunerea zilnică la bisfenoli

Prezența bisfenolilor în diverse produse

De la momentul în care ne trezim și luăm micul dejun până la momentul în care ne culcăm suntem constant expuși acestor substanțe. Ambalajele alimentare, conservele, sticlele de apă, chiar și unele caserole de plastic – toate pot conține bisfenol A. Copiii nu sunt nici ei feriți. Jucăriile colorate cu care se joacă, biberoanele și suzetele pot fi și ele surse de bisfenoli. Ne gândim că oferim tot ce este mai bun dar fără să știm îi expunem la substanțe chimice periculoase.

Cum ajung bisfenolii în corpul uman

Circuitul bisfenolilor, BPA cum ajunge in natura si de acolo in organismul uman

Când bem apă dintr-o sticlă de plastic care conține BPA o cantitate mică din această substanță poate migra în apă, mai ales dacă sticla a fost expusă la căldură sau uz intens. La fel se întâmplă și cu alimentele conservate: BPA din căptușeala cutiilor poate ajunge în mâncare mai ales dacă acestea sunt încălzite.

Copiii sunt deosebit de vulnerabili deoarece adesea pun jucăriile în gură sau își spală mâinile mai puțin frecvent decât adulții, ceea ce crește expunerea lor la bisfenoli din jucării și alte obiecte de uz zilnic. Bisfenolii pot pătrunde în corpul nostru și prin piele atunci când atingem obiecte care conțin aceste substanțe. De exemplu chitanțele tipărite pe hârtie termică conțin adesea BPA iar simpla manevrare a acestor hârtii poate permite bisfenolilor să intre în organism prin piele.

Odată ajunși în corp bisfenolii se comportă ca niște hormoni falși perturbând funcționarea normală a sistemului endocrin. Aceasta poate duce la probleme serioase de sănătate, de la dezechilibre hormonale și probleme de reproducere până la creșterea riscului de cancer și boli cardiovasculare.

Efectele toxice asupra sănătății

Perturbatori endocrini

Bisfenolii sunt cunoscuți pentru capacitatea lor de a acționa ca perturbatori endocrini. Aceasta înseamnă că imită sau interferează cu hormonii naturali din corpul nostru. Gândiți-vă la hormoni ca la mesagerii care reglează funcțiile esențiale ale corpului cum ar fi creșterea, metabolismul și reproducerea. Atunci când bisfenolii se comportă ca niște impostori, acești mesageri sunt confuzi, iar mesajele lor sunt distorsionate.

Infertilitate și probleme hormonale

Un studiu publicat în Environmental Health Perspectives a arătat că BPA poate reduce calitatea spermei și poate duce la disfuncții reproductive la bărbați iar la femei a fost asociat cu sindromul ovarelor polichistice (SOP) și alte probleme legate de fertilitate.

Un alt studiu publicat în Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism a evidențiat legătura dintre expunerea prenatală la BPA și tulburările de dezvoltare neurocomportamentală la copii. Cercetările au arătat că bisfenolii pot traversa placenta afectând dezvoltarea fetală și crescând riscul de malformații congenitale și alte probleme de sănătate pe termen lung.

Legături cu bolile cronice

Cercetările au demonstrat o legătură clară între expunerea la BPA și un risc crescut de cancer. Un studiu publicat în Environmental Research a arătat că bisfenolul A poate promova creșterea celulelor canceroase în sân și prostată. Bisfenolii pot influența metabolismul și reglarea glicemiei, crescând riscul de diabet de tip 2 și obezitate. Într-un studiu publicat în Diabetes Care s-a constatat că persoanele cu niveluri mai ridicate de BPA în urină aveau o probabilitate mai mare de a dezvolta diabet. Un alt studiu din Circulation a relevat că BPA poate contribui la ateroscleroză și hipertensiune sporind riscul de atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale.

Deficit de vitamina D

Deficitul de vitamina D este legat de o varietate de probleme de sănătate inclusiv creștere în greutate, cancer, insomnie, artrită, boli de inimă, scleroză multiplă și alte afecțiuni. Un studiu din 2016 a descoperit că expunerea la BPA poate reduce nivelurile de vitamina D din sânge.

Cercetătorii spun că perturbatorii hormonali ar putea interfera cu forma activă a vitaminei D în organism într-un mod similar cu modul în care perturbă funcția reproductivă și tiroidiană normală.

Risc crescut de obezitate

În 2013 oamenii de știință de la Kaiser Foundation Research Institute care au evaluat îndeaproape nivelurile de BPA în urina a 1.326 de copii de vârstă școlară din Shanghai, au făcut legătura între BPA și obezitate. Ei au descoperit că fetele care aveau un nivel mai ridicat al bisfenolului A în urină erau de două ori mai predispuse să fie obeze decât media celorlalți copii.

Boli de inimă

În 2011, oamenii de știință au publicat un studiu care a dezvăluit mai multe detalii despre legătura îndelungată a BPA cu bolile de inimă. Articolul din PLOS One a constatat că această substanță chimică modifică de fapt semnalizarea naturală a bătăilor inimii la șobolanii de sex feminin. Aceasta a dus la aritmie, o bătăi neregulate care uneori provoacă moarte subită cardiacă.

Impactul asupra mediului înconjurător

Bisfenolii nu doar că afectează sănătatea noastră, ci au și un impact devastator asupra mediului și faunei. Aceste substanțe chimice sunt omniprezente, infiltrându-se în sol, apă și aer, și provocând daune de durată ecosistemelor și așa fragile.

Sunt eliberați în mediu prin fabrici, deșeuri industriale și produse de consum și se acumulează în sol și apă, devenind astfel parte a lanțului trofic. În apă afectează direct viața acvatică provocând perturbări hormonale și reproductive la pești și alte organisme.

Bisfenolii afectează și păsările și mamiferele prin hrana sau apa contaminată provocând dezechilibre hormonale și afectându-le sănătatea și reproducerea.

Cum putem reduce expunerea la bisfenoli?

Nu există o metodă garantată de detoxificare completă, dar există câteva măsuri care pot ajuta la reducerea expunerii și la sprijinirea proceselor naturale de detoxifiere ale corpului.

  • consumați alimente cât de naturale și de sezon
  • optați pentru o dietă bogată în fibre
  • suplimentați cu probiotice
  • utilizați produse de curățenie și îngrijire personală naturale
  • ventilați bine locuința

Alimentele organice sunt cultivate fără utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor chimice care pot conține și ele bisfenoli. Alimentele de sezon nu necesită ambalaje speciale pentru conservare reducând riscul de contaminare. Fibrele alimentare ajută la eliminarea toxinelor din corp prin sistemul digestiv. Consumați mai multe legume, fructe și leguminoase pentru a stimula procesul natural de detoxifiere al organismului.

Un microbiom intestinal sănătos poate contribui la metabolizarea și eliminarea mai eficientă a bisfenolilor. Alimentele fermentate, cum ar fi iaurtul, kefirul, kimchi-ul și murăturile, sunt surse excelente de probiotice naturale. Multe produse de curățenie și cosmetice conțin bisfenoli sau alte substanțe chimice nocive de aceea este recomandat să optați pentru produse fără substanțe toxice pentru a reduce expunerea zilnică la chimicale periculoase.

Bisfenolii pot fi prezenți în praf și aerul din interiorul caselor de aceea aerisirea regulată a locuinței și utilizarea purificatoare de aer pentru a reduce concentrația de substanțe chimice în aer este necesară.

Evitați:

  • utilizarea plasticelor
  • să încălziți alimentele în recipiente de plastic
  • alimentele conservate
  • sticlele și cutiile de ulei de gătit
  • dozele de băuturi din aluminiu
  • cutii de cafea metalice
  • butoaiele de bere

De ce BPA Free nu înseamnă NIMIC

BPA nu este singura problemă. În loc de bisfenol A, producătorii folosesc acum bisfenol S (BPS) și alte substanțe chimice, dar studii recente demonstrează că această abordare e la fel de nocivă, dacă nu chiar mai rea, decât cea originală.

Conform unui studiu din 2013 realizat la Universitatea de Medicină din Galveston, Texas, chiar și mai puțin de o parte per trilion de BPS poate perturba funcționarea normală a unei celule, ceea ce ar putea duce la tulburări metabolice precum diabetul și obezitatea, astm, defecte congenitale sau chiar cancer.

„Producătorii pun eticheta ‘fără BPA’, ceea ce este adevărat. Ceea ce au omis să vă spună este că ceea ce au folosit în locul BPA nu a fost testat pentru aceleași probleme pe care BPA s-a demonstrat că le cauzează. Asta e puțin înșelător.”

Cheryl Watson, autoarea principală a studiului

Și studiile recente au confirmat preocupările legate de bisfenolul A (BPA) și de înlocuitorii săi, precum bisfenolul S (BPS) care este utilizat tot mai des în produsele etichetate ca “fără BPA”. Începând din 2020, mai multe cercetări au evidențiat potențialele pericole ale BPS.

9971712 bpa frei bisphenol a und phthalate frei icon ungiftiges kunststoffschild fur grafikdesign logo website social media mobile app ui illustration vektor
Sursa: https://vecteezy.com

Contracararea acumulării bisfenolilor în organism

  • Utilizarea regulată a saunei poate ajuta la eliminarea toxinelor prin transpirație. Băile cu sare Epsom, care conțin magneziu, pot sprijini procesul de detoxifiere și pot reduce stresul oxidativ din organism.
  • Ceaiurile din plante precum păpădia, armurariul și ceaiul verde sunt cunoscute pentru proprietățile lor detoxifiante. Acestea pot ajuta ficatul să proceseze și să elimine mai eficient toxinele din corp.
  • Postul intermitent poate stimula autofagia, un proces celular de curățare în care corpul descompune și elimină celulele deteriorate și toxinele acumulate.
  • Un sistem imunitar puternic poate ajuta corpul să lupte mai eficient împotriva toxinelor. Consumați alimente bogate în vitamina C, D, zinc și alți nutrienți esențiali pentru susținerea imunității.

De reținut

Bisphenolul A (BPA) și derivatele sale, cum ar fi BPS și BPF sunt chimicale întâlnite frecvent în produsele pe care le folosim zi de zi, dar chiar și o expunere minimă la aceste substanțe poate avea efecte negative asupra sănătății noastre. Aceste compuși imită acțiunea hormonilor, perturbând astfel funcționarea sistemului endocrin și sporind riscul de a dezvolta afecțiuni serioase. Este important să fim informați despre existența acestor substanțe și să luăm măsuri pentru a ne proteja, având în vedere riscurile pe care le implică utilizarea lor.

Selina Șăineanu
Selina Șăineanu

Dedicată cercetării și împărtășirii cunoștințelor despre natură și sănătate, ca tu să faci alegeri informate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *