Neurofeedback – tratament pentru anxietate

Anxietatea este o problemă comună care afectează mulți oameni și poate face viața de zi cu zi dificilă. De aceea este important să găsim metode eficiente de tratament care să ne ajute să gestionăm anxietatea și să ducem o viață mai liniștită.

Una dintre aceste metode de terapie este neurofeedback-ul. Dar ce este neurofeedback-ul și cum poate ajuta? În acest articol explicăm cum funcționează, beneficiile sale și cum poate fi integrat într-un plan de tratament pentru anxietate.

Ce este neurofeedback

Neurofeedback-ul este o tehnică non-invazivă care monitorizează activitatea creierului în timp real și folosește aceste informații pentru a ajuta la antrenarea creierului să funcționeze mai eficient. Această metodă se bazează pe principiul că creierul poate învăța să se autoregleze, ceea ce poate duce la îmbunătățiri semnificative în gestionarea anxietății și a altor tulburări.

Cum funcționează terapia

Neurofeedback-ul funcționează prin utilizarea unor senzori plasați pe scalp, care măsoară undele cerebrale. Aceste unde cerebrale sunt semnalele electrice pe care creierul le emite și care pot fi clasificate în mai multe tipuri, fiecare având un rol specific în funcționarea mentală și emoțională:

  • Undele Beta: asociate cu starea de veghe, gândirea activă și concentrarea. Niveluri ridicate de unde Beta pot fi corelate cu anxietatea și stresul.
  • Undele Alfa: sunt asociate cu starea de relaxare și calm. Sunt prezente în stările de meditație și relaxare ușoară.
  • Undele Theta: apar în timpul somnului ușor și al visării. Sunt asociate și cu creativitatea și introspecția.
  • Undele Delta: apar în timpul somnului profund. Sunt esențiale pentru regenerarea și recuperarea organismului.

Monitorizarea activității cerebrale

În timpul unei sesiuni de neurofeedback, pacientul poartă senzori speciali pe scalp. Acești senzori nu sunt invazivi și nu cauzează disconfort. Ei captează activitatea electrică a creierului, asemănător cu modul în care electrozii de la un electrocardiogramă (ECG) măsoară activitatea inimii.

Analiza datelor

Datele colectate de senzori sunt transmise către un computer cu un software specializat. Acest software analizează în timp real undele cerebrale și le compară cu modele sănătoase de activitate cerebrală. În cazul anxietății, se poate observa o hiperactivitate în anumite părți ale creierului, în special în amigdala și cortexul prefrontal.

reprezentare vizuala amigdala

Amigdala

Aceasta este o structură mică, responsabilă pentru reacțiile emoționale precum frica și anxietatea. În situații de stres, amigdala se activează și trimite semnale de alarmă corpului, declanșând răspunsul de “luptă sau fugi”. La persoanele cu anxietate, amigdala poate deveni hiperactivă chiar și fără un pericol real, ceea ce duce la o stare constantă de tensiune și frică.

cortexul prefrontal

Cortexul prefrontal

Acesta se află în partea din față a creierului și este responsabil pentru funcții cognitive superioare, cum ar fi luarea deciziilor și reglarea emoțiilor. La persoanele cu anxietate, această zonă poate fi hiperactivă sau subactivă, afectând capacitatea de a regla emoțiile și de a lua decizii raționale.

Influențarea creierului

În timpul unei sesiuni de neurofeedback, senzori plasați pe scalpul pacientului măsoară undele cerebrale. Aceste informații sunt procesate de un computer și prezentate sub formă de feedback vizual sau auditiv. De exemplu, pacientul poate vedea pe un ecran anumite imagini sau poate auzi sunete care se modifică în funcție de activitatea cerebrală.

neurofeedback

Scopul acestui feedback este de a ajuta creierul să recunoască și să autoregleze undele cerebrale. Dacă de exemplu, undele Beta sunt prea ridicate, feedback-ul poate ajuta creierul să le reducă, promovând astfel stări de relaxare și reducând anxietatea. În timp, prin repetiție și antrenament, creierul învață să mențină aceste stări fără ajutorul feedback-ului.

Echipament utilizat și măsurarea activității creierului

Senzori EEG (electroencefalografie): acești senzori sunt plasați pe scalpul pacientului pentru a măsura activitatea electrică a creierului. Senzorii EEG sunt foarte sensibili și captează undele cerebrale fără a cauza disconfort.

Amplificator EEG: este un dispozitiv care amplifică semnalele electrice captate de senzori, astfel încât să poată fi analizate de software-ul computerului.

Software de neurofeedback: software-ul specializat analizează undele cerebrale și oferă feedback în timp real sub formă de grafice, imagini sau sunete. Acest feedback ajută pacientul să-și regleze activitatea cerebrală.

Monitor: pe monitorul computerului, pacientul poate vedea feedback-ul vizual, care este esențial pentru procesul de învățare și autoreglare a creierului.

Durata tipică și frecvența ședințelor

O sesiune tipică de neurofeedback durează între 30 și 60 de minute. Numărul de sesiuni necesare poate varia în funcție de persoană și de severitatea simptomelor de anxietate. În general se recomandă un minim de 20-40 de sesiuni pentru a observa rezultate semnificative. Frecvența ședințelor este de obicei de 2-3 ori pe săptămână la început, cu o scădere treptată a frecvenței pe măsură ce pacientul face progrese.

Beneficiile Neurofeedback-ului

Îmbunătățirea calității somnului

Stresul poate duce la insomnie și somn de slabă calitate. Neurofeedback-ul ajută la reglarea undelor cerebrale, favorizând un somn mai profund și mai odihnitor. Cu un somn mai bun, simptomele de stres și anxietate se reduc semnificativ.

Reducerea stării de nervozitate

Pacienții cu anxietate se confruntă adesea cu nervozitate și iritabilitate. Neurofeedback-ul ajută la reducerea acestor simptome prin antrenarea creierului să rămână calm și echilibrat.

Adaptabilitate la situații stresante

Prin neurofeedback, pacienții învață să gestioneze mai bine situațiile stresante. Terapia îi ajută să dezvolte abilități de adaptare, reducând reacțiile excesive la stres. De exemplu, o persoană care se simțea copleșită de sarcinile zilnice poate învăța să le abordeze cu mai mult calm și claritate.

Îmbunătățirea echilibrului mintal și fizic

Reducerea simptomelor de anxietate și îmbunătățirea capacității de gestionare a stresului contribuie la o stare generală de bine. Pacienții raportează nu doar o reducere a simptomelor, ci și o îmbunătățire a calității vieții, având mai multă energie și o perspectivă mentală mai pozitivă.

Plan de tratament integrat pentru anxietate

Deși neurofeedback-ul oferă numeroase beneficii, este important de reținut că acesta funcționează cel mai bine ca parte a unui plan de tratament integrat. Această abordare holistică implică utilizarea mai multor strategii terapeutice pentru a aborda anxietatea din mai multe unghiuri. Iată câteva dintre componentele esențiale ale unui plan de tratament integrat:

Psihoterapie

Sesiunile cu un terapeut sunt esențiale pentru a aborda cauzele profunde ale anxietății. Terapeuții pot ajuta pacienții să înțeleagă și să proceseze experiențele traumatizante sau stresante care contribuie la anxietate. Prin psihoterapie, pacienții pot dezvolta strategii de coping eficiente, învățând cum să gestioneze gândurile și emoțiile negative.

Sesiune de psihoterapie
  • Terapia cognitiv-comportamentală (TCC)

Aceasta ajută pacienții să identifice și să schimbe modelele de gândire disfuncționale și comportamentele negative asociate cu anxietatea. Prin tehnici precum restructurarea cognitivă și antrenarea în soluționarea problemelor, pacienții învață să își gestioneze mai bine gândurile și reacțiile emoționale.

  • Terapia prin expunere

Aceasta ajută pacienții să se confrunte treptat cu situațiile temute într-un mod controlat și sigur, reducând astfel răspunsul de frică. Prin expunerea repetată la factorii declanșatori ai anxietății, pacienții pot diminua treptat reacțiile de teamă și evitarea asociate cu aceștia.

  • Terapia dialectic-comportamentală (TDC)

Aceasta combină tehnici de TCC cu strategii de acceptare și mindfulness pentru a ajuta pacienții să gestioneze emoțiile intense. TDC este adesea utilizată pentru tulburările de personalitate și alte probleme emoționale severe, oferind instrumente pentru reglarea emoțională și îmbunătățirea relațiilor interpersonale.

  • Psihodrama

Psihodrama este o formă de terapie de grup care utilizează tehnici dramatice pentru a explora și a rezolva probleme emoționale. Prin punerea în scenă a situațiilor din viața reală, pacienții pot exprima emoții, explora relațiile și obține perspective noi asupra problemelor lor. Această metodă poate facilita conștientizarea emoțiilor și a comportamentelor într-un mod profund și creativ, contribuind la reducerea anxietății.

Dietă și stil de viață sănătos

O dietă bogată în nutrienți precum omega-3, vitaminele B și antioxidanții poate sprijini sănătatea creierului și reduce anxietatea. Magneziul joacă un rol important în funcționarea sistemului nervos și în reglarea reacțiilor de stres. Consumul de alimente bogate în magneziu, cum ar fi nucile, semințele, legumele cu frunze verzi și cerealele integrale, poate ajuta la reducerea simptomelor de anxietate.

Probioticele naturale cum ar fi iaurtul, chefirul, varza murată și kimchi, contribuie la menținerea unui microbiom intestinal sănătos, care este strâns legat de sănătatea mintală. Un intestin sănătos poate îmbunătăți producția de neurotransmițători și poate reduce inflamația, ambele având un impact pozitiv asupra anxietății.

Evitarea cofeinei și a zahărului în exces poate preveni fluctuațiile bruște de energie, care pot înrăutăți starea de anxietate. Consumul de alimente procesate și băuturi energizante ar trebui redus pentru a menține un nivel constant de energie și stabilitate emoțională.

Activitatea fizică regulată eliberează endorfine, substanțe chimice ale creierului care induc o stare de echilibru mental și fizic. Exercițiile aerobice cum ar fi alergarea, înotul și mersul pe bicicletă, sunt foarte eficiente în reducerea simptomelor de anxietate.

Menținerea unui stil de viață echilibrat, inclusiv un program regulat de somn, are un impact pozitiv major asupra bunăstării generale. Un somn de calitate este esențial pentru recuperarea mentală și fizică, contribuind la o stare de calm și stabilitate emoțională.

Medicație și suplimente

În unele cazuri, medicația sau suplimentele pot fi necesare pentru a gestiona simptomele de anxietate.

Medicația

Antidepresivele, anxioliticele și beta-blocantele sunt adesea prescrise pentru a ajuta la controlul simptomelor severe de anxietate. Este important ca medicamentele să fie prescrise și monitorizate de un medic specialist.

Suplimente

Există mai multe suplimente care sunt considerate a fi eficiente pentru anxietate, bazate pe diverse studii și dovezi clinice. Este important să consulți un medic înainte de a începe orice supliment, deoarece interacțiunile și efectele secundare pot varia. Iată câteva dintre cele mai comune suplimente utilizate pentru anxietate:

  • Magneziul joacă un rol crucial în funcționarea sistemului nervos și poate ajuta la reducerea anxietății. Deficitul de magneziu este asociat cu simptome de anxietate.
  • Ashwagandha, o plantă adaptogenă utilizată în medicina tradițională ayurvedică, poate ajuta la reducerea stresului și anxietății.
  • Studiile sugerează că există o legătură între sănătatea intestinului și starea de spirit, iar probioticele pot ajuta la reducerea simptomelor de anxietate prin îmbunătățirea sănătății intestinale.

Tehnici de relaxare

Practicile de relaxare sunt metode eficiente pentru a reduce stresul și a îmbunătăți starea de echilibru mental și fizic. Iată câteva tehnici comune care au demonstrat beneficii în gestionarea anxietății:

  • Meditația

Meditația ajută la cultivarea unui sentiment de calm și claritate mentală. Tehnicile de meditație mindfulness, care implică focalizarea atenției asupra prezentului și acceptarea fără judecată a gândurilor și senzațiilor, sunt deosebit de utile în reducerea anxietății. Practicarea regulată a meditației poate contribui la scăderea nivelurilor de stres și la îmbunătățirea stării generale de bine.

  • Yoga

Yoga combină exercițiile fizice cu tehnici de respirație și meditație, promovând relaxarea și reducerea stresului. Diferitele posturi (asane) ajută la eliberarea tensiunii din corp, în timp ce tehnicile de respirație (pranayama) ajută la calmarea minții. Practicarea constantă a yoga poate îmbunătăți flexibilitatea, echilibrul și forța, având în același timp efecte pozitive asupra stării mintale.

  • Respirația profundă

Exercițiile de respirație profundă sunt simple și eficiente pentru activarea sistemului nervos parasimpatic, care induce relaxarea și reduce răspunsul la stres. Tehnici precum respirația diafragmatică sau respirația 4-7-8 pot ajuta la încetinirea ritmului cardiac, scăderea tensiunii arteriale și inducerea unei stări de calm. Practicarea regulată poate face ca această tehnică să devină o reacție automată în momentele de stres.

  • Relaxarea progresivă a mușchilor (PMR)

Această tehnică implică tensionarea și relaxarea diferitelor grupuri musculare pentru a reduce tensiunea și anxietatea. Începând de la picioare și mergând până la cap, fiecare grup muscular este tensionat pentru câteva secunde și apoi relaxat. PMR ajută la conștientizarea diferenței dintre tensiune și relaxare musculară, contribuind la reducerea stării de anxietate și la îmbunătățirea somnului.

Neurofeedback-ul este o terapie promițătoare pentru tratarea anxietății, dar cel mai bine funcționează ca parte a unui plan de tratament integrat. Este non-invazivă, eficientă, ajută la reglarea activității cerebrale și oferă pacienților un mod de a gestiona mai bine răspunsul la stimuli ce provoacă anxietate și stres. Dacă ești în căutarea unei abordări integrative pentru tratarea anxietății, neurofeedback-ul poate fi o opțiune de luat în considerare alături de alte metode terapeutice.

Referințe:

  1. Hammond, D. C. (2011). “Neurofeedback Treatment of Depression and Anxiety.” Journal of Adult Development. DOI: 10.1007/s10804-011-9138-5.
  2. Sürmeli, T., & Ertem, A. (2010). “Efficacy of Quantitative EEG-Guided Neurofeedback in Treating Posttraumatic Stress Disorder and Mild Traumatic Brain Injury.” Journal of Clinical EEG & Neuroscience. DOI: 10.1177/155005941003100403.
  3. Van der Kolk, B. A., Hodgdon, H., Gapen, M., Musicaro, R., Suvak, M., Hamlin, E., & Spinazzola, J. (2016). “A Randomized Controlled Study of Neurofeedback for Chronic PTSD.” PLoS One. DOI: 10.1371/journal.pone.0166752.
  4. Chen C, Xiao X, Belkacem AN, Lu L, Wang X, Yi W, Li P, Wang C, Sha S, Zhao X, Ming D. Efficacy Evaluation of Neurofeedback-Based Anxiety Relief. Front Neurosci. 2021 Oct 28;15:758068. doi: 10.3389/fnins.2021.758068. PMID: 34776855; PMCID: PMC8581142.
  5. Banerjee S, Argáez C. Neurofeedback and Biofeedback for Mood and Anxiety Disorders: A Review of Clinical Effectiveness and Guidelines [Internet]. Ottawa (ON): Canadian Agency for Drugs and Technologies in Health; 2017 Nov 13. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK531603/
  6. https://www.frontiersin.org/journals/neuroscience/articles/10.3389/fnins.2021.758068/full
  7. https://www.myndlift.com/post/neurofeedback-therapy-for-anxiety
Selina Șăineanu
Selina Șăineanu

Dedicată cercetării și împărtășirii cunoștințelor despre natură și sănătate, ca tu să faci alegeri informate.