Flora intestinală: 9 factori care o pot afecta negativ

Flora intestinală poate fi o sursă de sănătate și bunăstare, dar când aceasta este perturbată poate duce la apariția unor afecțiuni și a stării de oboseală. De aceea, restabilirea echilibrului unei flore intestinale sănătoase este unul dintre obiectivele principale ale abordării terapeutice holistice.

Ce este flora intestinală

Flora intestinală, cunoscută și sub denumirea de microbiota intestinală sau microbiom intestinal, se referă la ansamblul de microorganisme, în principal bacterii, dar și virusuri, fungi și protozoare, care trăiesc în tractul digestiv al omului și al altor animale. Această comunitate complexă și diversă joacă un rol crucial în sănătatea și funcționarea organismului gazdă.

Compoziția și diversitatea florei intestinale

Flora intestinală este extrem de diversă, găzduind trilioane de microorganisme din sute de specii diferite. Cele mai abundente și studiate sunt bacteriile, care se împart în principalele grupuri taxonomice, cum ar fi:

1. Firmicutes
2. Bacteroidetes
3. Actinobacteria
4. Proteobacteria

Fiecare persoană are propria floră intestinală. Totuși, diverse similitudini pot fi observate între anumite grupuri de oameni. De exemplu, persoanele cu boli intestinale cronice cum ar fi sindromul colonului iritabil sau boala Crohn au o floră intestinală semnificativ diferită de persoanele cu un sistem digestiv sănătos. Iar persoanele supraponderale au o floră intestinală complet diferită de persoanele slabe.

Persoanele cu autism au flora intestinală diferită față de persoanele fără autism. La fel, flora intestinală a persoanelor cu reumatism are compoziţie diferită faţă de flora intestinală a persoanelor care nu suferă de această afecţiune.

Încă din 2004, oamenii de știință Hawrelak și Myers de la Universitatea Southern Cross din Australia au arătat într-o lucrare de revizuire asupra „Cauzelor tulburărilor florei intestinale (disbioză)” că o modificare nefavorabilă a florei intestinale (disbioză) poate contribui la dezvoltarea multor boli cronice și boli degenerative. În acest studiu sunt menționate sindromul colonului iritabil, boala inflamatorie cronică a intestinului, reumatismul (artrita) și spondilita anchilozantă (boală reumatică cu rigidizare a coloanei vertebrale).

Flora intestinală nu influențează doar intestinele. Ea influențează fiecare colț al ființei noastre – atât fizic, cât și mental. Flora intestinală ne poate îmbolnăvi, dar ne poate face și să ne recuperăm. Prin urmare, sănătatea reală nu este posibilă fără o floră intestinală echilibrată!

O floră intestinală sănătoasă înseamnă un sistem imunitar puternic

Flora intestinală este formată dintr-o comunitate de multe trilioane de bacterii (10 cu puterea lui 13 până la 10 cu puterea 14) care ne colonizează sistemul digestiv. Sunt de zece ori mai multe bacterii decât celule. Acestea includ bacterii care ne sunt benefice numite bacterii probiotice și bacterii care ne sunt mai puțin benefice și în unele cazuri chiar dăunătoare.

Sarcinile bacteriilor benefice sunt diverse. Ele împiedică proliferarea bacteriilor dăunătoare și patogene și sunt capabile să neutralizeze toxinele. Ele ajută organismul să se detoxifice și să-l protejeze de diferiți poluanți.

Astfel, sănătatea florei intestinale este importantă pentru funcționarea sistemului nostru imunitar. Cu cât aceasta este mai echilibrată, cu atât sistemul nostru imunitar devine mai puternic oferindu-ne o apărare mai eficientă împotriva bolilor.

Flora intestinală sănătoasă reduce frecvența alergiilor

Flora intestinală sănătoasă nu protejează doar împotriva infecțiilor, ci și împotriva alergiilor, bolilor de piele și astmului.

Femeile însărcinate care sunt predispuse la alergii își pot susține nu numai propriul sistem imunitar, ci și pe cel al copiilor nenăscuți, luând probiotice de înaltă calitate (bacterii intestinale benefice). Astfel, bebelușii pot prezenta dupa naștere o probabilitate mai mică de a dezvolta eczeme sau alte probleme alergice, în special dacă administrarea de probiotice continuă și în timpul alăptării, comparativ cu bebelușii ale căror mame nu utilizează probiotice.

Flora intestinală sănătoasă reduce riscul de obezitate

Alte efecte pozitive asociate cu probioticele sau cu flora intestinală sănătoasă:

• reglarea mișcărilor intestinale
• normalizarea nivelului de colesterol
• sprijinirea pierderii în greutate

Acesta din urmă se datorează faptului că multe persoane supraponderale au flora intestinală care poate extrage calorii din fibre care în mod normal nu ar fi digerabile.

Există multe motive pentru care ar trebui să acordăm urgent atenție florei intestinale. Dacă există suficiente cantități de bacterii benefice în corpul nostru atunci în combinație cu dieta potrivită și suficientă mișcare – suntem sănătoși, slabi și eficienți. Prin anumite acțiuni putem stimula dezvoltarea unei flore intestinale sănătoase astfel încât să favorizeze prosperitatea bacteriilor benefice, limitând în același timp creșterea bacteriilor nocive și ciupercilor parazite.

Totuși, unele practici pot favoriza o creștere necontrolată a bacteriilor, ciupercilor și agenților patogeni, determinând în același timp marginalizarea bacteriilor benefice dorite. De multe ori, nu avem cunoștințe clare despre factorii care afectează flora intestinală. În continuare vă vom prezenta nouă astfel de factori dăunători cunoscuți. Apoi, vă vom oferi informații despre cum puteți construi și menține o floră intestinală sănătoasă.

Factori care dăunează florei intestinale

1. Antibioticele

Desigur, nu este nicio surpriză că antibioticele ocupă primul loc. După cum se știe, antibioticele nu distrug doar bacteriile țintă dăunătoare ci și bacteriile intestinale benefice. În consecință, o floră intestinală perturbată duce la o creștere a susceptibilității față de diverse boli.

Unii oameni cred că flora lor intestinală se regenerează rapid după ce au luat antibiotice, de fapt acest lucru poate dura până la șase luni. Se pot întâmpla multe în aceste șase luni. Nu este neobișnuit ca bacteriile sau ciupercile intestinale dăunătoare rămase să se înmulțească semnificativ mai repede decât bacteriile intestinale „bune” rămase. Regenerarea independentă și cu succes a florei intestinale nu este întotdeauna posibilă.

Dacă terapia cu antibiotice într-adevăr nu poate fi evitată, atunci este mai mult decât recomandat să se efectueze o curățare intestinală ulterior sau cel puțin să se refacă flora intestinală, așa cum descriem la sfârșitul articolului.

2. Pastilele anticoncepționale și alte medicamente hormonale

Luarea suplimentelor hormonale are și un impact asupra stării de sănătate intestinală. Într-un studiu intitulat Oral contraceptives, reproductive factors and risk of inflammatory bowel disease, cercetătorii de la Massachusetts General Hospital și Harvard Medical School din Boston au constatat că femeile care utilizează contraceptive orale prezintă un risc semnificativ mai mare de a dezvolta boli inflamatorii intestinale, cum ar fi boala Crohn și colita ulceroasă, comparativ cu femeile care nu folosesc metode de contracepție.

Alte studii, unele din anii 1990, au tras concluzii similare cu privire la efectele nocive ale contraceptivelor orale asupra florei intestinale, mai ales atunci când au fost implicate pastile cu doze mari de estrogen.

3. Clorul în apa de la robinet

Apa de la robinet este adesea clorurată. Clorul este o substanță chimică care este adăugată în apă în scopul dezinfectării, adică de a ucide bacteriile. Clorul își îndeplinește rolul de dezinfectant nu numai în apă, ci și în intestine, reducând flora intestinală sănătoasă.

În studiul intitulat “Prebiotice, transplanturi fecale și unități de rețea microbiană pentru a stimula biodiversitatea microbiomului intestinal uman“, publicat în revista Microbial Biotechnology în 2013, cercetătorii belgieni de la Universitatea din Gent au avertizat împotriva utilizării inutile a antibioticelor și a măsurilor de igienă excesive, incluzând consumul de apă clorurată.

În studiul respectiv, factorii menționați – împreună cu dieta occidentală obișnuită – contribuie la reducerea diversității microbiene în intestin, ceea ce poate duce la infecții recurente frecvente (cum ar fi cele cu Clostridium difficile), boli intestinale inflamatorii și obezitate. Pentru a restabili flora intestinală sănătoasă oamenii de știință recomandă nu doar administrarea de probiotice, adică bacterii intestinale vii, ci și consumul de prebiotice. O dietă deosebit de eficientă în acest sens este cea bogată în probiotice naturale, adică în alimente fermentate naturale, nu în oțet și fără adaos de zahăr.

Prebioticele sunt substanțe care servesc drept hrană pentru bacteriile intestinale benefice. Acest lucru este esențial, deoarece toate probioticele din lume nu vor aduce beneficii dacă bacteriile probiotice mor din lipsă de nutrienți. Ele se găsesc în cantități deosebit de mari în unele alimente, cum ar fi cicoare sau topinambur, dar și în suplimentul alimentar inulină. Acesta din urmă aparține așa-numitelor oligozaharide despre care s-a dovedit recent că au efecte anticancerigene.

Utilizarea de pre- și probiotice este puțin probabil să-și atingă scopul dacă veți continua să beți apă potabilă cu clor, care afectează continuu flora intestinală. Un filtru de apă bun este așadar un accesoriu indispensabil pentru gospodărie. Îți oferă ție și familiei tale apă de băut sănătoasă, fără clor, protejând astfel flora intestinală.

Ceea ce recomand în special sunt acele filtre de apă care purifică într-un mod similar cu modul în care apa de ploaie este purificată în natură. Apa de ploaie se scurge mai întâi încet prin diferite straturi de rocă înainte de a deveni apă de izvor limpede și pură. Filtrele de apă de acest tip nici măcar nu trebuie să fie conectate la conducta de apă și funcționează extrem de eficient în ciuda efortului tehnologic minim. În scurt timp, apa obișnuită de la robinet devine apă de izvor proaspătă și gustoasă.

Dacă doriți să vă protejați nu numai intestinele, ci și pielea de contactul cu clorul toxic, atunci o măsură simplă vă va ajuta: înlocuiți capul de duș convențional cu un cap de duș special care poate elimina clorul și alți poluanți din apa dvs. de duș în mai multe etape de filtrare. În același timp, acest cap de duș special ajută la reducerea consumului de apă.

4. Fluoruri

Fluorul este de asemenea suspectat că distruge flora intestinală. Fluorurile pot acționa ca toxine metabolice, motiv pentru care se pretinde din diverse părți că pot distruge și flora intestinală sănătoasă, asemenea unui antibiotic.

Fluorul este adăugat în apa potabilă în Statele Unite. Din fericire, acest lucru nu mai este cazul în Europa – cu excepția unor regiuni din Marea Britanie. În schimb, cu greu puteți găsi pastă de dinți fără fluor în farmaciile și supermarketurile convenționale. Și trebuie să fii atent și atunci când cumperi sare de masă deoarece poate conține și fluor împreună cu iod.

Când vine vorba de pastă de dinți, există o selecție mai mare de paste de dinți fără fluor în magazinele de cosmetice naturale. Dacă locuiți într-o țară care încă practică fluorizarea apei potabile, se aplică aceleași recomandări ca la punctul 3, deoarece un filtru de apă de înaltă calitate poate elimina și fluorul din apa dumneavoastră.

5. Zahăr și grăsimi

Nici un alt aliment nu afectează flora intestinală la fel de rapid și eficient ca zahărul. Atunci când este asociat cu grăsimi nesănătoase poate accelera și mai mult dezvoltarea disbiozei (dezechilibrul în flora intestinală). Și dacă acum sunteți de părere că această viziune vine cu siguranță doar din tabăra suporterilor împătimiți după mâncare integrală, unde zahărul are un statut similar cu cel al diavolului în apa sfințită, atunci vi se recomandă următoarea descoperire științifică:

În aprilie 2013, cercetătorii francezi au publicat un studiu intitulat “Dieta occidentală induce disbioza cu creșterea E. coli la șoarecii CEABAC10, modificând funcția de barieră a gazdei și favorizând colonizarea AIEC“, explicând că dieta tipică occidentală, bogată în zahăr și grăsimi, reprezintă un factor semnificativ de risc pentru dezvoltarea bolii inflamatorii intestinale, cum ar fi boala Crohn.

Studiul a observat efectele unei diete bogate în zahăr și grăsimi asupra compoziției florei intestinale și a susceptibilității la infecții. S-a dovedit că o dietă de acest tip a dus imediat la disbioză. În același timp, grosimea mucoasei intestinale a scăzut în timp ce permeabilitatea acesteia a crescut. Ulterior s-a constatat că odată ce mucoasa intestinală a suferit această modificare, bacteriile patogene au găsit un mediu propice pentru multiplicare, iar procesele inflamatorii s-au declanșat rapid.

6. Acidificarea

Dieta tipic occidentală care include zahăr și grăsimi nesănătoase precum și multe alte alimente foarte procesate schimbă echilibrul sănătos din organism, supraîncărcă abilitățile compensatorii ale acestuia și duce la hiperaciditatea cronică care este larg răspândită în ziua de azi.

Atunci când s-a pus întrebarea “Care apare întâi: hiperaciditatea sau disbioza?”, răspunsul este asemănător celui din dilema găinii și a oului. Nu există un răspuns definitiv, cele două fiind strâns interconectate, una nu poate exista fără cealaltă. În cazul hiperacidității și disbiozei, aceste afecțiuni se agravează reciproc: disbioza amplifică hiperaciditatea, iar hiperaciditatea agravează disbioza.

Flora intestinală dezechilibrată poate afecta negativ absorbția nutrienților și a mineralelor. Aceste minerale sunt esențiale pentru neutralizarea acizilor formați zilnic în corp. Astfel, aciditatea continuă să crească. Dezechilibrul acido-bazic în organism determină o modificare a pH-ului în tractul digestiv. Acest schimb de mediu împinge în afara echilibrului bacteriile intestinale benefice și creează un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor și a ciupercilor dăunătoare din intestin, cum ar fi Candida albicans.

Corectarea disbiozei necesită mult mai mult decât doar construirea florei intestinale și anume – pe lângă punctele deja menționate – o dezacidificare minuțioasă și un aport de minerale de înaltă calitate. Dacă disbioza este prezentă cu implicare fungică, atunci, desigur, sunt utilizate și măsuri holistice suplimentare care au un efect antifungic specific.

7. Aditivi alimentari

Un motiv major pentru impactul negativ al nutriției moderne asupra florei intestinale este abundența sa de aditivi alimentari artificiali. La fel ca antibioticele, fluorul și clorul au un efect pur și simplu fatal asupra multor bacterii intestinale benefice.

De exemplu, în Complementary Therapies in Medicine (respectată revistă internațională de specialitate), a fost publicat un studiu intitulat „Intestinal dysbiosis”, în care antibioticele, contraceptivele orale și aditivii alimentari au fost menționați în același timp cu factorii care duc la dezechilibrul florei intestinale.

Oamenii de știință implicați, conduși de John McLaren Howard, au subliniat că de fapt consecințele disbiozei depășesc cu mult posibilele probleme digestive. Flora intestinală perturbată poate duce la creșterea permeabilității mucoasei intestinale și la o absorbție mai dificilă a nutrienților, care – conform acestora – este rădăcina multor boli sistemice. Alte studii au arătat că disbioza cu infecție fungică poate fi responsabilă pentru o gamă atât de largă de probleme, încât enumerarea lor ar depăși sfera oricărui tratat – de la susceptibilitate crescută la infecții până la oboseală cronică și chiar colapsul complet al sistemului imunitar.

Prin urmare evitați tot felul de produse convenționale gata preparate sau măcar aruncați o privire pe lista de ingrediente. Dacă vedeți aditivi alimentari sau alți termeni care vi se par misterioși este mai bine sa lăsați produsul pe raft. În schimb mâncați cât mai des posibil mese proaspete, gătite în casă, de preferință cu alimente cultivate organic, evitând astfel nu doar aditivii alimentari ci și reziduurile de pesticide care ar cauza probleme suplimentare florei tale intestinale.

8. Reziduuri de pesticide

Regretabil, existența reziduurilor de pesticide în alimentele produse în mod convențional este minimizată în mod repetat. Autoritățile responsabile fac referire la limitele stabilite, care sunt respectate și presupuse a asigura siguranța alimentară.

Cât de mult este subestimat impactul chiar și al unor cantități minime de pesticide devine evident doar atunci când cineva privește cu atenție etichetele produselor. Substanțele chimice considerate atât de nepericuloase încât pot fi folosite fără probleme nu doar în agricultură, ci și de către oricine acasă, împotriva furnicilor sau a altor dăunători, se dovedesc uneori a fi extrem de nocive.

Unul dintre aceste pesticide folosite pe scară largă este clorpirifosul, comercializat sub diverse denumiri de marcă, ce omoară fără excepție orice insectă, chiar și atunci când este folosit de la distanță. Indiferent dacă este utilizat în agricultură, în produsele de combatere a dăunătorilor, în colierele anti-purici pentru animalele de companie sau în produsele împotriva furnicilor, clorpirifosul este omniprezent.

Cercetătorii conduși de Virginia Rauh de la Universitatea Columbia din New York au demonstrat în studiul lor „Anomalii cerebrale la copiii expuși prenatal la un pesticid organofosforic comun” că acele cantități de pesticide clorpirifos care erau considerate anterior netoxice provoacă micșorarea creierului la copiii nenăscuți și pot afecta performanța lor mentală pe termen lung.

Potrivit oamenilor de știință, valorile limită în vigoare până în acest moment nu au fost suficiente pentru a proteja copiii de consecințele pe termen lung ale spray-ului. Bineînțeles că clorpirifos este încă în uz. Însă o grădină fără furnici nu este mai importantă decât sănătatea copiilor, întrucât insecticidul nu dăunează doar creierului bebelușilor nenăscuți, ci și florei intestinale a tuturor celor care s-au născut deja.

În mai 2013, oamenii de știință francezi de la Universitatea Jules Verne din Picardia au publicat un studiu în care au arătat efectele perturbatoare ale dozelor mici de clorpirifos asupra compoziției florei intestinale a mamiferelor. Potrivit cercetătorilor, clorpirifosul este capabil să provoace disbioză.

Detoxifierea cu alimente organice

Și dacă acum ești îngrijorat de sănătatea ta sau a copiilor tăi pentru că ai consumat alimente produse în mod convențional – și, prin urmare, reziduuri de pesticide – atunci am dori să-ți recomandăm un alt studiu din 2008 intitulat: Impactul dietei și contribuția sa la expunerea pe termen lung la pesticide organofosforice la copiii din zonele urbane și suburbane. Aici, oamenii de știință americani au arătat cum contaminarea cu pesticide la copii – care au consumat anterior alimente convenționale – scade la un nivel nedetectabil în câteva zile DACĂ acum mănâncă doar alimente produse organic.

Așadar, aveți grijă să vă asigurați o sursă de alimente produse organic și, prin urmare, eliminați un factor de risc important pentru dezvoltarea disbiozei.

9. Stresul

Deși nu poți evita toți factorii de stres din viața de zi cu zi, este util dacă devii conștient de stres, realizezi că stresul nu aduce niciun avantaj și că nimic nu funcționează cu adevărat mai repede sau mai bine cu stresul. Dimpotrivă: stresul te îmbolnăvește! Există o mulțime de dovezi științifice în acest sens. Am selectat pentru tine un studiu care a fost publicat în revista Psychoneuroendocrinology în toamna anului 2012 ce arată lucruri interesante:

S-a descoperit că stresul nu numai că poate dăuna florei intestinale, dar, dimpotrivă, flora intestinală sănătoasă (în studiu a fost Bifidobacterium infantis) poate asigura și o rezistență mai mare la stres. Cu suficiente bacterii intestinale benefice în organism, nu te stresezi atât de repede, vezi viața mult mai calm și cu greu suferi de consecințele tipice ale stresului.

Cum construiți o floră intestinală sănătoasă

Mai jos rezumăm cele mai importante măsuri holistice care sunt necesare pentru a vă construi cu succes flora intestinală:

• evitați tratamentele cu antibiotice ori de câte ori este posibil. Caută alternative. Dacă tratamentul cu antibiotice este inevitabil, efectueaza după încheierea acestuia curățarea intestinală.
• evitați suplimentele hormonale.
• beți apă fără clor dintr-un filtru de apă de înaltă calitate.
• alegeți paste de dinți și sare naturală fără fluor.
• evitați zahărul și grăsimile nesănătoase.
• alegeți o dietă bogată în nutrienți.
• evitați produsele finite/ultraprocesate.
• optați pentru alimentele organice.

Menținerea unei flore intestinale sănătoase poate fi realizată printr-o cură cu probiotice și dietă potrivită bogată în prebiotioce naturale (fibre care hrănesc bacteriile benefice din organism). Este important să cunoaștem și tipurile de probiotice deoarece nu sunt toate la fel, iar acestea trebuie alese în funcție de problema de sănătate pe care dorim să o remediem. Mai multe despre probiotice în funcție de problemele de sănătate aici.

Surse:

1. P.G. Godet et al.,”Meta-analysis of the role of oral contraceptive agents in inflammatory bowel disease.”Gut. 1995 November; 37(5): 668673.
2. Boyko EJ et al.,”Increased risk of inflammatory bowel disease associated with oral contraceptive use.” Am J Epidemiol. 1994 Aug 1;140(3):268-78.
3. Hawrelak JA et al.,”The causes of intestinal dysbiosis: a review.” Altern Med Rev. 2004 Jun;9(2):180-97
4. Khalili H et al.,”Oral contraceptives, reproductive factors and risk of inflammatory bowel disease .” Gut. 2012 Jun 19.
5. Van den Abbeele P. et al.,”Prebiotics, faecal transplants and microbial network units to stimulate biodiversity of the human gut microbiome.”Microb Biotechnol. 2013 Jul;6(4):335-40.
6. Martinez-Medina M. et al.,”Western diet induces dysbiosis with increased E coli in CEABAC10 mice, alters host barrier function favouring AIEC colonisation.”
7.  Complementary Therapies in Medicine “Intestinal dysbiosis.” Volume 1, Issue 3 , Pages 153-157, July 1993 John McLaren Howard
8. Rauh VA et al.,”Brain anomalies in children exposed prenatally to a common organophosphate pesticide.
9. Joly C. et al.,”Impact of chronic exposure to low doses of chlorpyrifos on the intestinal microbiota in the Simulator of the Human Intestinal Microbial Ecosystem (SHIME) and in the rat.”Proc Natl Acad Sci U S A. 2012 May 15;109(20):7871-6
10. Lu C. et al.,”Dietary intake and its contribution to longitudinal organophosphorus pesticide exposure in urban/suburban children.”Environ Sci Pollut Res Int. 2013 May;20(5):2726-34
11. Dinan TG. et al.,”Regulation of the stress response by the gut microbiota: implications for psychoneuroendocrinology.” Psychoneuroendocrinology. 2012 Sep;37(9):1369-78.